Trei tineri moldoveni sunt documentați pentru uz de acte oficiale falsificate. Aceștia au prezentat certificatele testelor PCR Covid-19, care s-au dovedit a fi neveridice. Incidentele au fost înregistrate în seara zilei de 27 ianuarie curent, în punctul de trecere a frontierei Sculeni.

Pentru a nu fi plasați în regim de autoizolare, trei conaționali de 27, 28 și 36 de ani, pasageri ai aceluiași automobil, au prezentat la controlul de frontieră rezultatul negativ al unor teste PCR Covid-19. În urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că informațiile prezentate de codul-QR sunt eronate și nu au vreo legătură cu clinica medicală indicată pe certificate. În plus, lipsește ștampila instituției și semnatura persoanei responsabile.

Audiați, călătorii au declarat că șoferul este cel care s-a ocupat de obținerea acestor documente prin intermediul unor persoane, identificate pe rețelele sociale.

Pe numele persoanelor vizate s-au întocmit procese verbale de constatare a ilegalității. Documentele au fost transmise pentru efectuarea expertizei tehnice în vederea stabilirii legalității acestora. Cercetările vor continua pentru elucidarea circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate. La finalul anchetei se va face încadrarea juridică a faptelor și atragerea la răspundere corespunzătoare.

#acte falsificate #Politia de frontiera #teste falsificate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.