Perioada fermentării vinului de casă este asociată cu un risc sporit de intoxicații cu dioxid de carbon. Pentru a preveni situații tragice, salvatorii și pompierii din întreaga țară desfășoară vizite în gospodării, reamintind regulile esențiale de securitate în timpul producerii vinului.

Miercuri, 17 septembrie, angajații IGSU au efectuat o vizită informativă într-o gospodărie din orașul Durlești, municipiul Chișinău, unde au discutat cu membrii familiei despre riscurile reale și măsurile necesare pentru prevenirea intoxicațiilor cu gazele toxice emanate în timpul fermentării.

„Specialiștii au subliniat că dioxidul de carbon este un gaz invizibil, inodor și extrem de periculos. Acesta se acumulează în zonele joase, cum ar fi beciurile sau subsolurile. Primele 3–5 zile sunt cele mai periculoase, deoarece se eliberează cele mai mari cantități de CO₂.

În lipsa unei ventilații corespunzătoare, gazul poate atinge concentrații fatale. Inhalarea lui produce simptome precum: dureri de cap, greață, amețeli, stare de slăbiciune, iar în cazuri grave – pierderea cunoștinței, convulsii, comă sau chiar deces”, transmite Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Pentru a preveni astfel de tragedii, salvatorii recomandă respectarea următoarelor măsuri de siguranță:

Evitați păstrarea produsului aflat în fermentare în spații închise și neaerisite.
Asigurați o ventilație permanentă în încăperile unde are loc fermentarea vinului.
Nu închideți ermetic recipientele în care se află vinul în proces de fermentare.
Primele 3–5 zile sunt cele mai periculoase – se eliberează cele mai mari cantități de CO₂.
Așteptați cel puțin 1 oră după aerisire înainte de a intra.
Intrați dimineața, când aerul e mai rece și gazele mai puțin concentrate.
Înainte de a intra în beci sau subsol, testați concentrația de oxigen folosind o metodă simplă: aprindeți o lumânare la intrare. Dacă flacăra se stinge, nu intrați, deoarece nivelul de oxigen este insuficient.
Supravegheați permanent procesul și evitați să rămâneți singuri în aceste spații.
NU lăsați minorii fără supraveghere și nu le permiteți accesul în încăperile unde se fermentează vinul.

Dacă este nevoie să lucrați în beciuri cu recipiente cu fermentație activă:

Folosiți mască cu filtru de aer (de tip industrial).
Purtați un ham de siguranță dacă intrați în spații joase.
Țineți pe cineva de pază la intrare, în caz de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în anul 2024, în satul Sadova, raionul Călărași, două persoane au decedat după ce s-au intoxicat cu gaze emanate în urma fermentării vinului. La momentul actual, cazuri de intoxicație nu au fost raportate.

#dioxid de carbon #fermentare vin #IGSU #intoxicatii

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.