Fermierii greci au deturnat fonduri europene în valoare de peste 22 de milioane de euro în perioada 2019–2024, falsificând documente privind proprietatea terenurilor agricole, a declarat marți ministrul pentru Protecția Cetățenilor, Michalis Chrysochoidis, citat de Reuters.

Potrivit anchetei, poliția elenă a descoperit nereguli majore după ce a examinat 6.000 din cele peste 800.000 de cereri de plată depuse la Agenția guvernamentală pentru subvenții agricole (OPEKEPE). În iulie, autoritățile au efectuat percheziții la birourile instituției din Atena și au confiscat sute de mii de documente fiscale.

„Nu putem tolera ca oameni să râvnească la bani publici, fie că sunt naționali sau europeni. Trebuie să activăm toate mecanismele pentru a preveni, investiga și sancționa aceste practici”, a spus Chrysochoidis.

Procurorii europeni (EPPO) au acuzat anterior zeci de crescători de animale că au declarat în fals pășuni pentru a încasa ajutoare financiare. Între 2019 și 2022, mulți s-au prezentat drept „fermieri tineri” pentru a primi fonduri UE, declarând terenuri publice aflate la mare distanță de domiciliile lor.

În iunie, Uniunea Europeană a amendat Grecia cu 392 de milioane de euro pentru gestionarea defectuoasă a subvențiilor agricole în perioada 2016–2023 de către OPEKEPE, instituție care distribuie anual peste două miliarde de euro fermierilor.

Guvernul elen a anunțat că va transfera atribuțiile agenției către autoritatea fiscală publică pentru a spori transparența. Procurorii europeni au transmis cazul către Parlamentul grec, care va crea o comisie de anchetă privind rolul OPEKEPE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fermieri #fraude #Grecia

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.