Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Fermierii ale căror culturi au fost afectate de înghețuri vor primi despăgubiri. Suma anunțată de Catlabuga

26 Aug. 2025, 11:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2025, 11:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Fermierii ale căror culturi au fost afectate de înghețurile din primăvara anului curent vor primi despăgubiri. Anunțul a fost făcut de ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, marți, 26 august.

„Proiectul Hotărârii de Guvern care prevede alocarea sumei de 100 de milioane de lei se află în avizare. După încheierea acestei etape, ministerul împreună cu AIPA vor anunța procedura de accesare, perioada de depunere și lista documentelor necesare, astfel încât fondurile să ajungă rapid și corect în exploatațiile cu pierderi confirmate”, a menționat ministra într-o conferință de presă.

Totodată, Ludmila Catlabuga a anunțat astăzi cadrul de subvenționare pentru anul 2025. În perioada 1 octombrie – 1 decembrie 2025 va fi desfășurat apelul pentru plățile în avans, care vor sprijini: îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, cu implicarea autorităților publice locale; stimularea producerii pe teren protejat; înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, plante aromatice, medicinale și condimentare; modernizarea exploatațiilor zootehnice.

În același interval se va desfășura și apelul pentru plățile pe etape, o măsură ce oferă posibilitatea de implementare graduală a proiectelor de investiții. În anul precedent, acest mecanism a însumat proiecte aprobate de aproximativ 29 milioane lei, care se află deja în derulare.

Totodată, în perioada 13 octombrie – 11 decembrie 2025, fermierii vor putea depune dosare pentru plățile post-investiție, menite să acopere investițiile demarate în 2024 și 2025.

„Fermierii pot depune în continuare cereri pentru plățile complementare până la 30 septembrie 2025, pentru plățile directe per cap de animal până la 17 octombrie 2025, precum și pentru plățile pe kilogram de produs pentru laptele obținut, apel deschis până pe 26 septembrie 2025”, a spus Catlabuga.

Ministra a prezentat și un bilanț al programelor de subvenționare. În 2024, pentru plățile complementare au fost depuse 4.602 cereri, cu o valoare solicitată de peste 607 milioane de lei, iar 4.442 de cereri au fost deja achitate, suma autorizată fiind de circa 575 milioane de lei.

Pentru laptele produs în perioada iulie–decembrie 2024 au fost depuse 216 cereri în valoare totală de 86,6 milioane de lei. În cadrul plăților directe per cap de animal au fost depuse 351 de cereri, în sumă de peste 53 de milioane de lei, iar până în prezent au fost autorizate plăți de 27 de milioane de lei. În paralel, pentru măsurile de stimulare a asigurărilor și creditelor agricole, în 2025 au fost depuse 755 de cereri, dintre care 177 au fost deja achitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul LEADER 

În 2025 au fost susținute 51 de Grupuri de Acțiune Locală, cu finanțare de 63,92 mln lei din bugetul de stat. În anul curent, au fost lansate 79 de apeluri, dintre care 10 sunt încă în desfășurare. Au fost depuse 808 proiecte în valoare de 82,17 mln lei dintre care 745 proiecte deja au fost aprobate, fiind debursată suma de 63,91 mln. lei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.