Biroul politici de reintegrare atrage atenția asupra dificultăților tot mai mari cu care se confruntă agricultorii din raionul Dubăsari, care dețin terenuri amplasate după traseul Camenca-Tiraspol. Instituția subliniază că, deși accesul la aceste terenuri fusese convenit anterior prin mecanisme speciale, în ultimii ani au fost introduse noi restricții ce afectează grav activitatea agricolă.

„Începând cu anul 2024, structurile de la Tiraspol au impus fermierilor obligația de a prezenta diverse înscrisuri, care trebuie reînnoite anual, condiționând prin acestea prelucrarea pământului și circulația produselor agricole”, menționează BPR.

Potrivit instituției, transportarea recoltei prin posturile neautorizate ale Tiraspolului se face doar după achitarea unor plăți ilegale, stabilite unilateral. La acestea se adaugă un procent din valoarea producției, ceea ce „supune fermierii unor costuri nejustificate, care reduc considerabil competitivitatea și afectează veniturile gospodăriilor”.

Biroul mai semnalează că agricultorii se confruntă și cu limitări privind utilizarea tehnicii agricole, a materialului semincer sau a îngrășămintelor, toate fiind condiționate de aprobări suplimentare. În plus, stațiile de pompare pentru irigații rămân sub controlul structurilor din regiune, complicând accesul la resursele vitale pentru menținerea recoltelor.

„O problemă deosebită o constituie împădurirea abuzivă a terenurilor agricole. Între anii 2018-2020, peste 80 de hectare de terenuri ce aparțin primăriei Doroțcaia au fost ocupate ilegal prin astfel de lucrări”, precizează BPR.

Instituția consideră că aceste practici reprezintă „presiuni abuzive asupra fermierilor și afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova”. Subiectul rămâne prioritar pe agenda de negocieri și va fi monitorizat constant, „în vederea apărării dreptului la proprietate și a liberei desfășurări a activităților agrar-economice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BIE #Dubasari

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.