Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Fermierii – în pragul falimentului. Slusari: Acum în fondul de subvenționare nu este prevăzut ajutor pentru secetă

08 Iul. 2022, 07:01
 // Categoria: Societate // Autor:  Redacția Realitatea
08 Iul. 2022, 07:01 // Societate //  Redacția Realitatea

Seceta compromite roada din acest an, iar agricultorii riscă să dea faliment, dacă statul nu va interveni cu subvenții. O spune directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari. Potrivit lui, majoritatea raioanelor din țară sunt lovite de o secetă severă, mult mai cruntă decât cea din anul 2020. Slusari spune că agricultorii investesc sume enorme în pământ, însă vinderea roadei compromise de secetă, nu le va asigura acoperirea cheltuielilor. De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că în acest an fondul de subvenționare a fost majorat, astfel încât agricultorii să beneficieze de sprijin din partea statului.

Potrivit directorului executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, lipsa precipitațiilor din acest an i-ar putea aduce pe fermieri în pragul falimentului, conform ipn.md.

Alexandru Slusari spune ce prețurile mari la motorină și fertilizanți și condițiile climaterice tot mai pretențioase transformă agricultura într-un domeniu complet neprofitabil.

„Noi vom avea în marea majoritate a raioanelor secetă severă, impactul acestei secete poate fi mai dur pentru fermieri decât a fost în 2020, când au fost afectate culturile din prima și a doua grupă. În 2020 cheltuielile erau relativ mici, nu era motorina atât de scumpă, fertilizanții nu erau atât de scumpi și prețurile rămășițelor de recoltă au acoperit cheltuielile. După 2 ani, noi avem aproape aceleași prețuri sau chiar mai mici, dar cheltuielile s-au triplat. Efectele acestei secete pot fi mult mai dure pentru Republica Moldova. Recolta va fi joasă, sub media anuală, dar suficientă pentru a asigura securitate alimentară. Acum în fondul de subvenționare nu este prevăzut ajutor pentru secetă”, a spus Alexandru Slusari în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

De cealaltă parte, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară spune că agricultura Republicii Moldova trebuie modernizată, astfel încât țara să nu mai exporte materie primă, iar în schimb să importe produse finite la prețuri mult mai mari.

„Noi nu mâncăm grâu și porumb, noi mâncăm pâine, paste, biscuiți. Din păcate, în 30 de ani s-a distrus complet sistemul de procesare. De asta trebuie să trecem la industrializarea la scară mică. Pentru că noi acum importăm mâncarea. În contextul secetei, noi trebuie întâi să încercăm să vindem marfa. În fondul de subvenționare avem un miliard 650 milioane de lei, banii sunt destinați tuturor aspectelor ce vizează agricultura”, a spus deputatul PAS, Vladimir Bolea.

Potrivit unei decizii aprobate recent de către Guvern, producătorii agricoli micro, mici și mijlocii vor beneficia de compensarea accizei la motorina utilizată de la începutul acestui an, în valoare de până la 100% sau 2.980 lei pentru o tonă. Întreprinderile agricole mari vor primi compensații în cuantum de 30% sau 894 lei pentru o tonă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.