Producătorii agricoli micro și mici din Republica Moldova vor putea beneficia de subvenții din partea statului. Un proiect de lege în acest sens a fost votat ieri seara, în prima lectură de către deputați, inițiativă, care prevede modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Documentul prevede îmbunătățirea accesului producătorilor agricoli mici la obținerea subvențiilor. Totodată, modificările se referă la includerea unei noi categorii de beneficiari de subvenții – producătorul agricol micro, care deține până la 2 hectare de teren agricol arabil.

Această categorie de fermieri va putea solicita subvenții de la stat. Totodată, producătorul agricol mic – care deţine de la 2 până la 10 hectare de teren agricol arabil la fel va beneficia de dreptul la subvenționare. De asemenea, vor beneficia de subvenții și producătorul agricol mijlociu, care deţine cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă de la 10 până la 75 de hectare de teren agricol arabil, producător agricol mare, care deţine mai mult de 75 de hectare de teren agricol arabil.

Proiectul a fost elaborat pentru a facilita accesul producătorilor agricoli la sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR), precum și pentru a îmbunătăți politicile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.

Inițiativa legislativă mai include eficientizarea procesului de monitorizare privind recepționarea cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale. Se propune prezentarea unor rapoarte de activitate lunar, semestrial și anual, în vederea evitării creării datoriilor față de solicitanții de subvenții.

În cadrul ședinței plenare, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea a menționat că proiectul urmează a fi consultat cu asociațiile de producători agricoli și, ulterior propus spre aprobare în lectura a doua.

De menționat că, până la 1 octombrie curent, au fost recepționate 3 143 de cereri de acordare a subvențiilor post-investiționale în sumă de 544,4 milioane de lei. Totodată, anul acesta, valoarea FNDAMR constituie 1,1 miliarde de lei. Pentru subvenții post-investiționale sunt prevăzute 773,9 de milioane de lei.

#aglicultori #fermieri #proiect de lege #subventii

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.