Feroviarii ies din nou în stradă pentru a cere soluționarea problemei restanțelor salariale. Vineri, pe 14 martie, angajații Căii Ferate din Moldova vor protesta în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției. Protestul va începe la ora 10:00, în fața Casei Guvernului, transmite IPN.

Potrivit Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, cei aproximativ 5000 de angajați ai CFM se confruntă cu dificultăți financiare grave din cauza întârzierilor salariale. Lipsa resurselor afectează și funcționarea trenurilor, se atestă probleme logistice și deficit de motorină.

Sindicaliștii cer intervenția urgentă a Guvernului pentru a evita blocarea totală a sistemului feroviar.

Printre revendicările protestatarilor se numără respectarea legislației privind drepturile angajaților CFM, achitarea urgentă a salariilor restante și majorarea salariului minim la 5500 de lei. De asemenea, aceștia solicită compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale, conform prevederilor legale.

În cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri concrete pentru salvarea sectorului feroviar, angajații CFM avertizează că vor fi nevoiți să își suspende contractele individuale de muncă, conform Codul Muncii în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi, 13 martie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat că Sergiu Cotelnic este noul șef al Căii Ferate din Moldova (CFM).

VIDEO Calea Ferată din Moldova are nou șef. Ministrul Bolea: „Vine din sistem”

Sergiu Tomșa și-a depus cerecea de demisie pe 25 februarie. El asigura interimatul funcției de director general al Căii Ferate din Moldova (CFM) din luna februarie 2024, după demisia lui Oleg Tofilat.

Actualmente, Căile Ferate din Moldova se află într-o criză profundă, având restanțe salariale pentru mai mult de jumătate de an. Potrivit BANI.MD, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, datoriile întreprinderii ajungeau la 162 de milioane de lei.

#CFM #feroviari #proteste #restante salariale

Este prematur ca modificările pregătite pentru taxarea consumului de energie electrică și gaze naturale să fie prezentate automat drept scumpiri, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Potrivit acesteia, mecanismul a fost conceput astfel încât să protejeze în primul rând gospodăriile cu venituri mai mici și consum redus. Ea a explicat că, în cazul energiei electrice, pentru un consum de până la 150 kW ar urma să fie aplicată o cotă TVA de 0%, scrie BANI.MD.

„Consumul mediu de energie electrică în Republica Moldova este de 140 de kW pe lună”, a spus vicepreședintele Parlamentului. Ea a precizat că nu susține că nimeni nu va fi afectat de noile reguli, însă consideră că persoanele care consumă mai puțin sunt, de regulă, cele cu locuințe mai mici și posibilități financiare mai reduse.

În schimb, gospodăriile care consumă 300–400 kW lunar ar avea, în opinia sa, o capacitate financiară mai mare de a suporta costurile.

Referindu-se la gazele naturale, Gherman a declarat că pragul prevăzut este de 150, iar până la acest nivel consumatorii ar urma să achite în continuare TVA de 8%. Potrivit datelor invocate de ea, consumul mediu de gaze naturale în Republica Moldova se situează între 50 și 100.

„Acest mecanism a fost targetat în favoarea oamenilor cu posibilități financiare mai mici. Nu vor fi afectați cei mai social vulnerabili”, a declarat Doina Gherman.

Aceasta a mai afirmat că autoritățile lucrează „foarte intens” la un nou mecanism de protecție a consumatorilor pentru sezonul rece. Potrivit acesteia, premierul a avut „o abordare foarte serioasă și responsabilă”, iar înainte de elaborarea mecanismului au fost realizate analize ample.

Gherman a precizat că noile reguli pentru energia electrică ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, ceea ce, potrivit ei, lasă suficient timp autorităților pentru a reevalua mecanismul și pentru eventuale modificări.

„Avem o perioadă în care putem să mai examinăm, să vedem, să mai analizăm care este situația și, de ce nu, să mai intervenim. Totul este flexibil”, a conchis vicepreședinta.