Arome, culori și tradiții, la Țîra, Florești, acolo unde s-a desfășurat a V-a ediție a Festivalului Bășcuțelor. Evenimentul a reunit zeci de antreprenori locali, dansatori și mii de vizitatori dornici de a cunoaște arta frumosului, locurile pitorești din Republica Moldova. Dincolo de spectacolul vizual și gustativ, evenimentul a fost o punte între generații și un impuls pentru micii antreprenori locali, transmite tvn.md.

Peste 60 de antreprenori și-au etalat măiestria. Brânzeturi, miere, produse artizanale – fiecare cu o poveste în spate.

„Este un hobby, care mă dezbate de la rutina de profesor, care mă încarcă cu energie, de asta și facem lucruri suplimentare. Nu-mi este greu, deoarece fac cu cea mai mare plăcere, dintr-un hobby simplu, s-a primit ceva mult mai bun, dar, inspirația vine din cap. Este foarte benefic, este nevoie de așa festivaluri, oriunde în Moldova, Moldova noastră este mai frumoasă ca alte țări, mai frumoasă ca multe țări europene care, pentru că, ele se pot prezenta, problema noastră este că, noi, încă nu ne-am învățat a prezenta”, a declarat Sergiu Prisăcaru, producător.

Organizatorii au pus accentul pe promovarea valorilor și dezvoltarea durabilă.

„Contribuim inclusiv financiar, acest eveniment nu este unul distractiv, este un eveniment care promovează și cultivă valorile noastre, pentru a le transmite generațiilor viitoare. An de an tot mai multe colective artistice și mai mulți producători locali sunt prezenți la eveniment, noi încurajăm și pe aici care nu au reușit să ajungă nici la una dintre ediții, să vină la următoarele ediții din anii viitori”, a spus Iurie Vlas, vicepreședintele raionului Florești.

„Scopul acestui festival nu este doar de a ne întâlni aici, a cânta și a dansa, scopul este altul, pentru a dezvolta comunitatea satului Țîra, fiindcă, noi, aici, avem comori ascunse, avem potențial turistic și, asta este, pentru dezvoltarea comunității, pentru a aduce lumea acasă, pentru a deschide locuri de muncă aici și, noi credem, fiindcă, noi de la început am avut acest scop, de dezvoltarea satului, deoarece altfel, se pierdea satul”, a adăugat Gheorghe Falcă, primarul comunei Ghindești, Florești.

Festivalul Bășcuțelor a adunat în acest an peste 2.000 de vizitatori.

#festival #Floresti #satul Țîra

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.