O fetiță născută din mamă moldoveancă și tată italian a dovedit un talent extraordinar și a fost admisă la numai 9 anișori la Conservatorul din Milano, deși are o vârstă mai mică decât cea permisă în regulamentul instituției.

Se numește Martina Meola și pasiunea sa este pianul. Un nume de care cu siguranță vom mai auzi pentru că fetița deja a emoționat și uimit o lume întreagă, scrie rotalianul.com.

Martina Meola s-a născut în Italia, dar a trăit apoi cea mai mare din timp în Republica Moldova.

În primăvara anului 2022, Martina a fost finalistă la Romania’s Got Talent, după ce a cântat la pian legată la ochi.

„Mă numesc Meola Martina, am 8 ani (în 2022 – n.r.) și vin din Republica Moldova, din Chișinău, dar sunt născută în Italia, la Milano. Mama mea este din Republica Moldova, iar tatăl meu este italian.

Mama mea s-a dus în Italia ca să lucreze ca medic, iar acolo l-a cunoscut pe tata, era pacient.

S-au îndrăgostit și apoi ei au rămas acolo în Italia și așa m-am născut eu în Italia, dar la vârsta de 4 ani, am venit în Republica Moldova”, a povestit micuța pianistă la Romania’s Got Talent.

A câștigat râvnitul „Golden Buzzer”, iar în marea finală Martina a reușit să se claseze pe locul al III-lea. Video mai jos:

Anul trecut, ca urmare a susținerii unui examen de admitere la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano, a fost declarată admisă. Reprezentanții instituției au făcut o excepție de la reglementările privind vârsta elevilor, datorită talentului și potențialului muzical de care fetița dă dovadă.

Într-un video devenit viral pe rețelele de socializare, o putem vedea pe Martina Meola interpretând un vals de Chopin la pianul amplasat în incinta aeroportului din Bergamo. Zeci de călători o ascultau încântați. Fetița avea atunci numai 6 anișori (video mai jos).

O minune de copil care își mișcă degetele pe clapele pianului cu ușurință, finețe, viteză și precizie. Un nume de care cu siguranță vom mai auzi!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conservator #fetita #Italia

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.