Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) atenționează publicul despre tentative de fraudă în care sunt utilizate ilegal denumirea și identitatea instituției.

Un caz recent raportat către FGDSB relevă modul de operare al impostorilor: un cetățean a fost contactat telefonic după ce a accesat o reclamă publicată pe rețelele sociale privind câștiguri rapide din investiții. Persoana a primit inclusiv un document fals intitulat „Certificat de Garanție Financiară” cu numărul #2411202, pretins a fi emis de FGDSB. Ulterior, a fost insistent îndemnat să își introducă datele personale și cele ale cardului bancar, inclusiv codul CVV, și să transfere o sumă minimă de 1.600 lei pe o platformă online.

Cetățeanul a refuzat și a solicitat verificarea documentului la FGDSB, care a confirmat caracterul fraudulos al acestuia. Totodată, persoana a transmis mai multe numere de telefon și contacte utilizate de escroci, care ulterior s-au dovedit a fi inaccesibile.

Ținând cont de această tentativă de fraudă și pentru a preveni riscurile asociate cu alte tentative de acest gen, precum și în scopul de a informa publicul privind activitatea sa de la prima sursă, FGDSB reamintește următoarele:

Instituția nu emite și nu a emis niciodată „certificate de garanție financiară” sau alte documente individuale către persoane fizice ori juridice.
Misiunea Fondului este exclusiv garantarea depozitelor bancare constituite la băncile licențiate din Republica Moldova, în limitele și condițiile prevăzute de lege.
Solicitările de a divulga datele cardului bancar, în special codul CVV, reprezintă întotdeauna o tentativă de fraudă.
Orice utilizare a numelui FGDSB în alt scop decât cel legal constituie o acțiune frauduloasă și se sancționează conform legii.

„Am considerat important să facem public acest caz pentru a proteja cât mai mulți cetățeni de posibile fraude. Numele și reputația Fondului sunt folosite abuziv de către impostori pentru a câștiga încrederea oamenilor și a-i determina să divulge date sensibile. Reiterăm că FGDSB garantează exclusiv depozitele bancare și nu intermediază investiții, nu oferă certificate individuale și nu solicită informații despre carduri bancare. Le recomandăm tuturor să manifeste prudență maximă și să verifice autenticitatea oricărui document direct la sursă,” a declarat Dionis Catanoi, Directorul general al FGDSB.

FGDSB recomandă cetățenilor să fie prudenți la anunțuri sau reclame online care promit câștiguri rapide, să nu transmită niciodată datele personale sau bancare unor persoane necunoscute, să se adreseze imediat băncii lor și autorităților competente în cazul unor suspiciuni de fraudă și să contacteze Fondul pentru a verifica autenticitatea oricăror documente pretins emise de FGDSB. Pentru informații oficiale, accesați site-ul www.fgdsb.md sau contactați direct FGDSB prin canalele oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FGDSB #tentative de frauda

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.