Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) atenționează publicul despre tentative de fraudă în care sunt utilizate ilegal denumirea și identitatea instituției.

Un caz recent raportat către FGDSB relevă modul de operare al impostorilor: un cetățean a fost contactat telefonic după ce a accesat o reclamă publicată pe rețelele sociale privind câștiguri rapide din investiții. Persoana a primit inclusiv un document fals intitulat „Certificat de Garanție Financiară” cu numărul #2411202, pretins a fi emis de FGDSB. Ulterior, a fost insistent îndemnat să își introducă datele personale și cele ale cardului bancar, inclusiv codul CVV, și să transfere o sumă minimă de 1.600 lei pe o platformă online.

Cetățeanul a refuzat și a solicitat verificarea documentului la FGDSB, care a confirmat caracterul fraudulos al acestuia. Totodată, persoana a transmis mai multe numere de telefon și contacte utilizate de escroci, care ulterior s-au dovedit a fi inaccesibile.

Ținând cont de această tentativă de fraudă și pentru a preveni riscurile asociate cu alte tentative de acest gen, precum și în scopul de a informa publicul privind activitatea sa de la prima sursă, FGDSB reamintește următoarele:

Instituția nu emite și nu a emis niciodată „certificate de garanție financiară” sau alte documente individuale către persoane fizice ori juridice.
Misiunea Fondului este exclusiv garantarea depozitelor bancare constituite la băncile licențiate din Republica Moldova, în limitele și condițiile prevăzute de lege.
Solicitările de a divulga datele cardului bancar, în special codul CVV, reprezintă întotdeauna o tentativă de fraudă.
Orice utilizare a numelui FGDSB în alt scop decât cel legal constituie o acțiune frauduloasă și se sancționează conform legii.

„Am considerat important să facem public acest caz pentru a proteja cât mai mulți cetățeni de posibile fraude. Numele și reputația Fondului sunt folosite abuziv de către impostori pentru a câștiga încrederea oamenilor și a-i determina să divulge date sensibile. Reiterăm că FGDSB garantează exclusiv depozitele bancare și nu intermediază investiții, nu oferă certificate individuale și nu solicită informații despre carduri bancare. Le recomandăm tuturor să manifeste prudență maximă și să verifice autenticitatea oricărui document direct la sursă,” a declarat Dionis Catanoi, Directorul general al FGDSB.

FGDSB recomandă cetățenilor să fie prudenți la anunțuri sau reclame online care promit câștiguri rapide, să nu transmită niciodată datele personale sau bancare unor persoane necunoscute, să se adreseze imediat băncii lor și autorităților competente în cazul unor suspiciuni de fraudă și să contacteze Fondul pentru a verifica autenticitatea oricăror documente pretins emise de FGDSB. Pentru informații oficiale, accesați site-ul www.fgdsb.md sau contactați direct FGDSB prin canalele oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FGDSB #tentative de frauda

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.