Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat cea de-a noua ediție a Cărții Albe 2025 – document strategic considerat principalul instrument de dialog dintre mediul de afaceri și autorități. Publicația apare în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană și pune pe masă o agendă amplă de reforme menite să îmbunătățească mediul economic și să accelereze convergența europeană.

Cartea Albă este aliniată cu documentele guvernamentale care structurează parcursul de aderare – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 și Programul Național de Aderare 2025–2029. Experții au evaluat nivelul de compatibilitate la circa 85–90%, ceea ce, potrivit FIA, confirmă rolul organizației ca partener strategic al Guvernului în procesul de integrare.

„Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a declarat Alphan Akpece, președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Ediția din acest an propune opt capitole de reformă, fiecare acoperind un domeniu strategic. Investitorii solicită continuarea reformei justiției și consolidarea statului de drept, un sistem fiscal previzibil și digitalizat, ajustări pe piața muncii și legarea educației de necesitățile economiei, modernizarea cadrului concurențial, politici pentru tranziția verde, măsuri pentru accelerarea transformării digitale și competitivității telecomunicațiilor, reforme în agricultură și regimul funciar, precum și consolidarea sistemului financiar.

Documentul include recomandări pentru dezvoltarea competențelor digitale, extinderea învățământului dual, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor în energie regenerabilă, trecerea etapizată la 5G, digitalizarea cadastrului, transparența tranzacțiilor funciare și accelerarea inovațiilor fintech. Scopul general este crearea unui cadru predictibil, comparabil cu standardele europene, care să favorizeze investițiile și creșterea economică.

Cartea Albă este elaborată anual din 2005, iar peste 80% dintre recomandările sale sunt preluate de autorități, potrivit FIA. Ediția 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține transformarea economică a Republicii Moldova prin reforme consecvente, instituții puternice și dialog deschis.

FIA reunește 24 de companii din 14 țări, cu investiții cumulate de peste 2,6 miliarde de euro și peste 20 000 de angajați în sectoare, precum agricultură, vinificație, telecomunicații, IT, sănătate, industrie petrolieră, produse farmaceutice și sector bancar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cartea Alba #FIA #reforme

Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP, notează Agerpres.

„Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei mondiale”, a comentat Samantha Burgess, cercetătoare la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), citată într-un raport lunar al Copernicus, care a prezentat aceste concluzii joi.

„Oamenii nu au mai cunoscut temperaturi atât de ridicate ca cele din prezent, după toate probabilitățile, de cel puțin 100.000 de ani”, a adăugat ea, într-un interviu acordat AFP.

Cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius, luna august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, conform Copernicus, ale cărui date datează din 1940.

Pe locul al doilea se situează luna iulie 2023, cu 16,95 grade Celsius.

Copernicus a precizat pentru AFP că le clasează pe cele două luni „la egalitate” din cauza diferenței foarte mici dintre aceste două valori.

Perioada cuprinsă între iunie și august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus a doua zi după anunțul agenției de meteorologie din SUA privind cea mai caldă vară înregistrată în peste 130 de ani de măsurători în țară.

Alte surse de date climatice le oferă oamenilor de știință ocazia să-și confirme concluziile bazându-se pe elemente care datează dintr-o perioadă mult mai îndepărtată. Potrivit acestora, perioada actuală ar fi probabil cea mai caldă pe care Pământul a cunoscut-o în ultimii 125.000 de ani.

„Cât timp omenirea va continua să ardă cantități colosale de cărbune, petrol și gaz, poluarea generată va continua să supraîncălzească planeta noastră, iar valurile de căldură extremă vor continua să doboare recorduri absolute”, a afirmat joi directorul ONU Climate, Simon Stiell, într-o declarație transmisă AFP.

„Soluțiile sunt la fel de clare”, a continuat el, menționând în special „o tranziție mai rapidă către energiile curate” și „protejarea pădurilor și a oceanului”.

Fenomenul climatic El Nino determină, de asemenea, în acest an, o creștere ciclică a temperaturii oceanelor, provocând secete și inundații. Oamenii de știință se tem că acesta va agrava încălzirea globală, amplificând în același timp fenomenele meteorologice extreme.

„Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Nino să fie mai cald, iar atât timp cât vom continua să ardem cărbune, petrol și gaz, aceste luni în care se doboară recorduri vor continua pur și simplu să se succeadă”, a comentat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Imperial College London.

Temperatura medie globală a fost în luna august cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât media nivelurilor din perioada preindustrială, a notat, de asemenea, Copernicus, adică mai mult decât limita cea mai ambițioasă stabilită în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru prima dată din noiembrie 2025. Însă, această limită de 1,5 grade Celsius se referă, la rândul său, la o medie calculată pe mai mulți ani.

În timpul acestei veri caniculare, care a afectat sănătatea a miliarde de oameni, Europa de Vest a traversat „o succesiune de valuri de căldură excepțional de timpurii, de persistente și de intense” și a înregistrat cea mai caldă vară din istoria sa, depășind-o pe cea din 2003, a constatat, de asemenea, Copernicus.

Pe întregul continent, temperatura medie a aerului a fost de 20,26 grade Celsius în luna august, cu 1,10 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, aceasta fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată.

Agențiile naționale de meteorologie s-au succedat în ultimele săptămâni anunțând o vară record. De asemenea, au fost înregistrate peste 30.000 de decese suplimentare, conform datelor provizorii publicate la sfârșitul lunii august de platforma EuroMomo, care include date statistice din 23 de țări europene, precum și de la autoritățile sanitare.

Valurile de căldură au afectat în mare măsură și oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafața oceanelor, cu excepția regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024.