Un proiect cinematografic unic în lume a fost realizat de actorul John Malkovich și regizorul Robert Rodriguez: un film care nu va fi lansat decât peste aproape 100 de ani. Pelicula, intitulată „100 Years”, a fost încuiată într-un seif special și este programată să fie proiectată pentru prima dată abia pe 18 noiembrie 2115, potrivit presei internaționale.

Ideea filmului a fost inspirată de brandul de coniac Louis XIII, cunoscut pentru băuturile sale maturate timp de un secol, care a și susținut proiectul.

Foarte puține detalii despre poveste au fost făcute publice. Regizorul Robert Rodriguez a descris producția drept una „încărcată emoțional”, iar până acum au fost lansate doar trei teasere care nu dezvăluie acțiunea, ci prezintă trei versiuni alternative ale viitorului.

John Malkovich a explicat că filmul explorează mai multe scenarii posibile despre evoluția lumii, de la o societate ultra-tehnologizată, la un viitor post-apocaliptic sau unul inspirat de literatura științifico-fantastică clasică.

„Existau mai multe viziuni despre cum ar putea arăta viitorul”, a declarat actorul, subliniind caracterul experimental al proiectului.

În cadrul inițiativei, organizatorii vor oferi 1.000 de bilete metalice speciale, care vor putea fi transmise din generație în generație și vor permite accesul la proiecția din 2115.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#100 Years #film #John Malkovich

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.