Fostul prim-ministru, de profesie finanțist, Ion Chicu, se pare că nu-și cunoaște foarte bine profesia, întrucât a admis o gafă de proporție atunci când a afirmat că, pe lângă majorările salariului judecătorilor constituționali, aceștia ar urma să primească și sporuri de 40%, fapt ce ar ridica lefurile magistraților la 63 de mii de lei.

Curtea Constituțională (CCM) a venit cu o replică pentru Ion Chicu, prin care demonstrează că, ex-prim-ministrul nu ar cunoaște sau cel puțin s-a făcut că nu știe, pentru a dezinforma că, judecătorii fac parte din categoria bugetarilor care se pot bucura de aceste sporuri salariale, conform legii nr. 270, articolul 10 aliniatul (3).

„Reacția Curții nu poate conține decât argumente juridice, bazate pe legea relevantă în vigoare. Într-adevăr, Legea nr. 270 din 2018, privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar prevede la articolul 17 un spor cu caracter specific de 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific. Însă ceea ce omite fostul prim-ministru este că, judecătorii constituționali nu intră în categoria personalului beneficiar. Potrivit articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 270, judecătorii constituționali, care sunt demnitari publici, nu pot beneficia de sporuri pentru performanță și sporuri cu caracter specific”, spune CCM.

De asemenea, Înalta Curte precizează că, la 18 ianuarie 2021, Curtea a adoptat o decizie privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a sporului cu caracter specific pentru angajații Curții Constituționale. Regulamentul stabilește, la punctul 5, că prevederile sale nu sunt aplicabile în cazul judecătorilor constituționali. Mai exact, aceștia nu pot beneficia de sporul cu caracter specific.

„Curtea regretă noile încercări de inducere în eroare a societății în privința salariilor judecătorilor săi”, conchide CCM.

Amintim că, ieri, 5 ianuarie, fostul premier al țării, Ion Chicu, a declarat în cadrul unei postări pe pagina lui de Facebook că, judecătorii constituționali ar urma totuși să ridice un salariu de 63 de mii de lei în 2022, după ce CCM a demonstrat că de fapt, judecătorilor constituționali li se va majora leafa cu 7 204 de lei, iar președintei Curții Constituționale cu 4 804 de lei. Respectiv, salariul final impozitat al acestora urmează să fie de 32 793 de lei, iar al președintei – 36 036 de lei.

#CCM #cudecatori #Curtea Constitutionala #Ion Chicu #salariu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.