Finlanda a devenit oficial al 31-lea membru al Alianței Nord-Atlantice. Ceremonia a avut loc la mijlocul zilei de marți, 4 aprilie 2023, la sediul organizației din Bruxelles. La ceremonie au participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, secretarul Departamentului de Stat al SUA Anthony Blinken și ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto. Țara a solicitat aderarea la NATO la jumătatea lui mai 2022, împreună cu Suedia. Turciei și Ungariei le-a luat cel mai mult timp pentru a decide problema aprobării aderării Finlandei.

VIDEO Moment istoric: Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO

Blinken a spus că a primit decizia Turciei de a ratifica aderarea Finlandei la NATO.

„După primirea acestui document, protocolul [privind aderarea Finlandei la NATO] intră oficial în vigoare”, a spus secretarul de stat.

După aceea, Stoltenberg i-a transmis lui Haavisto o invitație oficială din toate țările membre către Finlanda pentru a se alătura alianței și a cerut ca documentul privind apartenența țării să fie predat secretarului de stat al SUA. Șeful Ministerului de Externe i-a dat lui Blinken documentele privind aderarea la alianță.

„După ce am primit acest document, proclamăm oficial Finlanda al 31-lea membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”, a spus Blinken, acceptând documentele.

Faptul că țara va deveni membră cu drepturi depline al alianței pe 4 aprilie a fost anunțat cu o zi înainte de secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg.

„Aceasta este o săptămână istorică. <…> Acest lucru face Finlanda mai sigură și alianța noastră mai puternică”, a spus el.

Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto a declarat mai devreme că steagul țării sale va fi arborat la sediul NATO după ce extinderea a fost anunțată oficial.

„Aceasta va fi prima întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO la care Finlanda participă în calitate de membru al Alianței Nord-Atlantice. Acesta este un moment istoric pentru noi. <…> Ne străduim să promovăm stabilitatea și securitatea în întreaga regiune euro-atlantică”, a spus ministrul într-o declarație publicată pe site-ul guvernului finlandez.

Potrivit articolului 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, părțile „prin acordul comun” pot invita orice alt stat european să se alăture alianței. După ce membrii NATO invită un stat terț, încep negocierile privind intrarea acestuia, apoi sunt trimise confirmări ale acceptării obligațiilor sale, protocoalele sunt pregătite și ratificate de țările NATO. După aceea, secretarul general invită noua țară să se alăture acordului și se efectuează procedurile necesare în interiorul țării.

Steagul Finlandei va fi arborat între cele ale Estoniei şi Franţei, urmând ordinea alfabetică. Intrarea Finlandei în NATO coincide cu împlinirea a 74 de ani de la semnarea documentului fondator al NATO, Tratatul de la Washington, la 4 aprilie 1949.

La Bruxelles, aniversarea NATO este marcată prin mai multe manifestări speciale. În Parcul Cinquantenaire steagul Alianţei Nord-Atlantice este arborat sub Arcul memorial, iar unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Belgiei, statuia Manneken Pis, poartă marţi un costum special al NATO.

#Finlanda #harta #NATO #Rusia

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.