Turcia şi preşedintele său, Recep Tayyip Erdogan, au luat decizia privind aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez, a anunţat Helsinki.

„Turcii au sperat că voi fi acolo pentru a le primi răspunsul când îşi vor anunţa decizia. Bineînţeles, am acceptat invitaţia şi voi merge pentru a primit expresia intenţiilor lor”, a precizat preşedintele finlandez Sauli Niinisto într-un comunicat.

Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a lăsat deja de înţeles miercuri dimineaţă că va răspunde favorabil „promisiunii” făcute de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

„Ne vom face partea noastră, vom respecta promisiunea făcută. Vineri, ne vom întâlni cu preşedintele, vom face ceea ce ne cere promisiunea”, a declarat Erdogan.

Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.

Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.

Chiar dacă şi Ungaria mai trebuie să ratifice aderarea, un acord din partea Turciei pentru Helsinki deschide larg calea pentru ca Finlanda să intre în NATO. Finlanda, ţară nordică ce are frontieră cu Rusia, a fost constrânsă la neutralitate de Moscova după Al Doilea Război Mondial, înainte de a deveni nealiniată militar la sfârşitul Războiului Rece.

În schimb, lucrurile sunt mult mai complicate pentru Suedia, faţă de care Ankara are încă obiecţii. Turcia acuză Stockholmul de pasivitate în privinţa „teroriştilor” kurzi care trăiesc în Suedia. Premierul suedez Ulf Kristersson a recunoscut marţi că probabilitatea ca Finlanda să intre în NATO înaintea Suediei a crescut în ultimele săptămâni.

El îşi păstrează însă speranţa de a încheia rapid aderarea Stockholmului înainte de viitorul summit al NATO, în iulie, la Vilnius.

Până acum greu de conceput din punct de vedere politic, candidaturile Suediei şi Finlandei sunt consecinţa directă a invaziei ruse din Ucraina, semn al unei ameninţări majore a Moscovei pentru securitatea europeană, conform celor două ţări.