Guvernul finlandez a anunţat că intenţionează să menţină închisă frontiera sa cu Rusia şi să prelungească o lege controversată ce autorizează în unele condiţii poliţiştii de frontieră să respingă intrarea unor solicitanţi de azil.

Legea privind solicitanţii de azil a intrat în vigoare pe 22 iulie și a fost menită să fie temporară. Ea a fost dată ca reacţie la un aflux, în toamna lui 2023, de solicitanţi de azil ce soseau la frontiera cu Rusia, manevră despre care Helsinki susţine că a fost orchestrată de Moscova.

Ministerul de Interne al Finlandei doreşte „să prelungească validitatea” acestei legi, potrivit comunicatului său, un responsabil ministerial precizând pentru AFP că durata acestei prelungiri urmează încă să fie „evaluată”. Închiderea frontierei şi noua lege au permis „să se pună capăt pentru moment imigraţiei instrumentalizate”, a mai subliniat ministerul.

„Situaţia securitară de la frontiera estică a Finlandei este tensionată, dar stabilă pentru moment. Cu toate acestea, trebuie să fim pregătiţi să facem faţă unor schimbări rapide şi critice”, a declarat Mari Rantanen, ministrul finlandez de interne, citată în comunicat.

Finlanda şi-a închis frontiera lungă de 1.340 de kilometri cu vecinul său estic la mijlocul lui decembrie 2023, pe o durată nedeterminată. Ţara „nu are încă intenţia de a-şi deschide frontiera estică”, a subliniat Mari Rantanen.

Deși experții şi guvernul finlandez au admis că legea controversată contravine angajamentelor internaţionale ale Finlandei în materie de drepturi ale omului, precum şi Constituţiei, aceasta este menită să contracareze „atacurile ruse hibride”. Potrivit termenilor autorităţilor finlandeze, măsurile prescrise de această lege pot fi activate pentru o lună doar în zone delimitate ale ţării, dacă suveranitatea şi securitatea sa sunt considerate ameninţate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doar solicitanţii de azil în situaţie de vulnerabilitate, precum copiii şi persoanele cu handicap, vor putea în acest caz înainta o cerere. Eligibilitatea lor este atunci la discreţia poliţiştilor de frontieră şi nu va fi posibil să se înainteze apel.

#Finlanda #frontieră #Rusia

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.