Finlanda, care a anunțat că o decizie privind aderarea la NATO va fi luată în „câteva săptămâni”, se așteaptă la o reacție din partea Rusiei și este pregătită pentru „diferite tipuri de amenințări” din partea Moscovei, a declarat joi la CNN ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Potrivit premierului, Finlanda speră să încheie discuțiile politice interne privind o eventuală cerere de aderare a țării la NATO „până la mijlocul verii”.
Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia. Înainte de invazia rusă din Ucraina, statul nordic – care în 1939 a reușit să alunge armata sovietică în timpul Războiului de Iarnă – era mândru de neutralitatea sa. Acum, însă, pentru prima dată, majoritatea locuitorilor sprijină aderarea la NATO, iar Rusia a amenințat cu consecințe politice și militare.
„Finlanda are, de fapt, o armată convențională destul de puternică. Avem peste 280.000 de rezerviști, avem o armată de recruți, tocmai am investit în avioane de luptă F-35, 60 dintre ele urmează să ajungă în Finlanda. Așadar, am avut destul de multă grijă de forțele noastre de apărare. Dar, desigur, trăim într-o lume, așa cum vedem din atacul Rusiei împotriva Ucrainei, în care apar noi și noi amenințări la adresa securității. Printr-o cooperare mai strânsă cu NATO, putem aborda toate aceste amenințări diverse”, a declarat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Întrebat de CNN de ce și-a schimbat Finlanda poziția în ceea ce privește neutralitatea militară, Pekka Haavisto a spus că natura atacului Rusiei asupra Ucrainei s-a schimbat, ceea ce a dus și la o schimbare a percepției publice în interiorul țării sale.
„În primul rând, Rusia este gata să își asume riscuri mai mari în vecinătatea sa. În al doilea rând, este pregătită să-și concentreze mai mult de 100.000 de soldați într-un singur punct, am văzut la granița cu Ucraina. Și în al treilea rând – chiar dacă este mai mult la nivel speculativ – e vorba de potențiala utilizare a armelor nucleare sau chiar chimice. Toate acestea afectează, desigur, și securitatea Finlandei”, a punctat ministrul finlandez de externe.
„Am văzut o schimbare majoră în opinia publică din Finlanda în ultimele săptămâni. O majoritate clară a populației susține acum aderarea la NATO. Parlamentul finlandez va discuta această chestiune în următoarele săptămâni, iar dacă majoritatea se va pronunța în mod clar în acest sens, atunci procesul va continua. Apoi, depinde de cele 30 de state membre NATO cât de rapid poate fi procesul”, a explicat el.
Rusia a făcut declarații amenințătoare cu privire la aderarea Suediei și Finlandei la NATO, spunând că acest lucru ar avea „repercusiuni militare și politice grave”. În plus, înainte de invazia din Ucraina, Vladimir Putin a spus clar că unul dintre obiectivele sale este de a reduce desfășurările militare ale NATO în Europa de Est la nivelul anilor ’90. Or acum, Finlanda și Suedia – două state nordice care oficial sunt nealiniate – se apropie tot mai mult de aderarea la NATO, alianța militară condusă de SUA.
