Armata Finlandei, o forță bazată pe lupta terestră, este din nou la modă, după ce Rusia a declanșat cel mai sângeros război din Europa de după 1945.

Considerată oarecum învechită prin prisma capabilităților specifice mai degrabă Războiului Rece, Finlanda, care se pregătește să adere la NATO, este conștientă de ce potențial pune pe masă, relatează Bloomberg.

„Avem o capacitate defensivă semnificativă pentru a purta tipul de război care are loc acum în Ucraina. Pe cap de locuitor, avem probabil cea mai mare putere de foc din Europa”, a declarat într-un interviu comandantul suprem al armatei Finlandei, generalul Timo Kivinen.

Oficialii finlandezi recunosc că resimt frustrare că țara nu este încă membră NATO la șase luni după ce alianța a lansat invitația.

„Îndeplinim deja criteriile militare pentru a deveni membri și, dacă analizăm cheltuielile noastre de apărare, respectăm criteriul de 2% din PIB”, a subliniat Kivinen. Situația e la fel pentru Suedia: ambele se află momentan într-o „zonă gri” între nealiniere și angajamentul la NATO.

În ciuda faptului că are o populație de doar 5,5 milioane de locuitori, Finlanda dispune de mai multă artilerie decât Franța și Germania la un loc și poate mobiliza până la 280.000 de soldați, majoritatea rezerviști, în caz de război.

Investiții noi în apărare

Flota finlandeză de avioane F/A-18 Hornet înarmate cu rachete americane avansate va fi înlocuită în curând cu 64 de avioane de atac F-35A produse de Lockheed Martin. Pe mare, Finlanda dispune de apărări de coastă elaborate și o marină de apă de mică adâncime adaptată pentru coastele stâncoase ale Mării Baltice, plus o capacitate de luptă în Arctica și în Laponia, cea mai mare zonă de antrenament pentru lupte aeriene din țările nordice.

Istoricul invaziilor anterioare dinspre est a dat Finlandei un stimulent puternic pentru a menține mijloace de apărare de-a lungul graniței sale de 1.343 kilometri cu Rusia, spre deosebire de alte state europene care au considerat că un război pe continent este de neimaginat.

Potrivit lui Kivinen, războiul din Ucraina a confirmat importanța crescândă a apărării aeriene în războiul modern. Investițiile Finlandei depășesc cele 11 drone ce figurează în balanța militară, a spus el, referindu-se la o bază de date a capacităților militare globale administrată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice cu sediul la Londra.

SUA au aprobat vânzarea de rachete aer-aer și aer-sol în valoare de 323 de milioane de dolari pentru avioanele de luptă ale Finlandei, notând că țara „nu va avea dificultăți în a absorbi aceste echipamente în forțele sale armate”.

Războiul a subliniat și importanța artileriei. Cu un arsenal important, Finlanda caută să-l mărească, SUA fiind de acord să furnizeze muniții – valorând potențial jumătate de milion de dolari – pentru lansatoarele multiple de rachete M-270, o versiune mai mare și pe șenile a sistemelor HIMARs care și-au dovedit eficiența în Ucraina. Națiunea nordică își suplimentează și flota de obuziere autopropulsate de 155 de milimetri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste capacități de școală veche în domeniul artileriei și al infanteriei fac Finlanda remarcabilă printre aliații NATO. Multe țări din Europa au renunțat la doctrinele de apărare teritorială din timpul Războiului Rece încă din anii `90 sau la începutul anilor 2000. Tancurile au fost casate, tunurile puse la naftalină, iar numărul de efective și bugetele de apărare au fost reduse.

Acele țări care și-au menținut totuși o capacitate de luptă semnificativă au apelat la forțe mai concentrate, mai mobile și mai profesioniste. Franța a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2001, Suedia în 2010, iar Germania în 2011. De pildă, de la apogeul Războiului Rece, în anii 1970 și 1980, și până în 2014, în țări membre NATO precum Germania cheltuielile pentru apărare ca procent din PIB au scăzut cu până la două treimi.

Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 a declanșat o inversare a acestor tendințe. Suedia a reinstituit serviciul militar obligatoriu în 2018, în timp ce Franța îl va relua din 2024. În 2022, Germania a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a suplimenta cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu.

Mai bine pregătiți decât în 1939

Finlanda a făcut această cale întoarsă, în mare măsură pentru că și-a câștigat independența față de Rusia abia în 1917 și apoi a pierdut 11% din teritoriul său în urma invaziei sovietice brutale din 1939.

„Finlandezii sunt mai bine pregătiți acum, dar asta se datorează istoriei noastre”, a observat Kivinen.

Cu excepția Ungariei și Turciei, restul țărilor membre NATO au ratificat aderarea națiunilor nordice. Ungaria a declarat recent că nu o va supune votului în Parlament până anul viitor. Turcia continuă să tragă de timp, susținând că Suedia adăpostește „teroriști kurzi”.

Până când devine membră NATO, Finlanda este protejată de angajamentele asumate de Marea Britanie, SUA și alții de a apăra națiunile nordice în cazul în care acestea sunt atacate înainte de a deveni membri cu drepturi depline. Este totuși o amânare care provoacă neliniște celor trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania, în măsura în care alăturarea la NATO a celor două state nordice este văzută ca o îmbunătățire semnificativă a securității acestor foste republici sovietice.

#Finlanda #NATO #parlament #razboi

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.