Finlada va pregăti o „soluţie naţională” pentru a restrânge şi mai mult sau chiar a interzice complet accesul cetăţenilor ruşi, a declarat miercuri agenţiei France Presse ministrul de externe Pekka Haavisto, aflat la New York cu ocazia Adunării Generale a ONU.

Din septembrie, autorităţile de la Helsinki au redus cu 90% numărul de vize acordate ruşilor, în contextul reacţiei la invazia Rusiei în Ucraina, scrie agerpres.ro.

Finlanda a rămas însă singura dintre ţările membre UE care au frontiere comune cu Rusia prin care pot trece cetăţenii ruşi cu vize Schengen. Polonia şi cele trei republici baltice au interzis de la începutul acestei luni accesul majorităţii ruşilor.

Guvernul finlandez intenţionează, potrivit lui Haavisto, să adopte la rândul său o linie mai dură, fie prin adoptarea rapidă a unei legi noi, fie prin aplicarea mai strictă a legislaţiei existente, pentru a „limita sau opri complet traficul turistic” rus.

Ministrul a afirmat că Finlanda „nu mai vrea să fie o ţară de tranzit pentru vizele Schengen emise de alte state”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Finlanda cere o decizie comună a Uniunii Europene, însă „nu poate fi sigură că aceasta va veni rapid”, a mai arătat Haavisto.

Conform unui sondaj publicat miercuri de cotidianul Ilta-Sanomat, 70% din finlandezi ar dor să nu li se mai elibereze ruşilor vize turistice.

În aceeaşi zi, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială a rezerviştilor, grănicerii finlandezi au raportat că situaţia la frontieră este normală şi au dezminţit zvonuri apărute online despre cozi de câţiva kilometri la ieşirea din Rusia.

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.