Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Fiori pentru Europa: Ghețarii din Alpi se topesc rapid, pot dispărea până la 97% până la finalul secolului

21 Dec. 2025, 13:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
21 Dec. 2025, 13:57 // În Lume //  Realitatea.md

Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea în următorii 75 de ani, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât era înainte de Revoluția Industrială, arată un studiu al Universității ETH Zurich din Elveția, citat de Politico, scrie hotnews.ro. 

Planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% dintre ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Majoritatea ghețarilor se vor topi de tot în următoarele două decenii.

„Alpii, așa cum îi cunoaștem astăzi, se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari, iar cei care vor rămâne sunt atât de înalți și atât de abrupți încât nu vor mai fi accesibili”, a declarat pentru Politico autorul principal al studiului, Lander Van Tricht.

Studiul este primul care calculează numărul de ghețari rămași până în anul 2100 în diferite scenarii de încălzire globală. Studiile anterioare s-au concentrat pe dimensiunea lor sau masa de gheață, factori care determină creșterea nivelului mării și lipsa de apă – pentru că ghețarii conțin 70% din apa dulce a lumii.

Politici climatice mai strice ar putea să salveze sute dintre ei

Cercetătorii speră că rezultatele lor – inclusiv o bază de date care arată rata estimată de supraviețuire pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari ai lumii – vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor locale și ecosistemelor.

Topirea ghețarilor din Alpi în proporție de 97% se va putea întâmpla dacă încălzirea globală ajunge la 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Asta înseamnă că doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari ai Europei Centrale ar putea rezista până în secolul următor.

Dacă s-a reuși limitarea încălzirii globale la maxim 2 grade Celsius, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde între 87% și 92% dintre ghețari.

Cealaltă zonă montană a regiunii, Pirineii din Peninsula Iberică, este pe cale să își piardă cei 15 ghețari rămași până la mijlocul anilor 2030.

În toate scenariile însă, majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Oamenii de știință scriu că, pentru această regiune, „vârful extincției” – anul în care se așteaptă să dispară cei mai mulți ghețari – este „estimat să aibă loc la scurt timp după 2025”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.