În primele zece luni ale anului 2026, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a înregistrat 36 029 de contracte de închiriere a bunurilor imobile, cu 33% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Impozitul achitat de persoanele fizice pentru veniturile obținute din chirii a ajuns la 105,3 milioane de lei, în creștere cu 36,4%, scrie BANI.MD.

Aproape trei sferturi din contracte au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Aici, Fiscul a contabilizat 26 676 de contracte și încasări de 77,64 milioane de lei. Capitala este urmată, după suma încasată, de municipiul Bălți, cu 3,45 milioane de lei și 2 196 de contracte, Cahul, cu 2,24 milioane de lei și 883 de contracte, și Ialoveni, cu 1,84 milioane de lei și 419 contracte.

În perioada ianuarie–octombrie, SFS a identificat 949 de persoane care dădeau în chirie bunuri imobile fără să fi înregistrat contractele. În urma acțiunilor de informare și conformare voluntară, persoanele vizate au înregistrat 827 de contracte.

Separat, în urma controalelor la 417 persoane fizice care dau în chirie bunuri imobile, Fiscul a calculat plăți suplimentare de 692 300 de lei și majorări de întârziere de 30 200 de lei. Amenzile aplicate au însumat 47 400 de lei.

SFS amintește că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și închiriază imobile altor persoane fizice achită un impozit de 7% din valoarea lunară a chiriei. Contractul se înregistrează la Fisc în termen de șapte zile de la semnare, iar impozitul se plătește lunar, până pe data de 25 a lunii în curs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chirie #contracte de locațiune #Serviciul Fiscal de Stat

Franța își intensifică pregătirile pentru eventuale revolte și crize de securitate după alegerile prezidențiale din 2027. Potrivit unei investigații jurnalistice, autoritățile ar fi pregătit inclusiv un plan secret de evacuare a președintelui Emmanuel Macron, care prevede folosirea unui buncăr amenajat la periferia Parisului, în cazul unui atac asupra Palatului Élysée.

Informațiile apar în cartea „La Nouvelle Armée des ombres”, publicată la începutul lunii noiembrie de trei jurnaliști francezi și citată de presa internațională. Investigația descrie mai multe scenarii de criză analizate de serviciile de informații și structurile de securitate franceze.

Printre acestea se numără izbucnirea unor revolte violente în cazul victoriei partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, sau o eventuală rezistență a unor structuri ale statului în cazul unei victorii a liderului stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon.

Potrivit autorilor, poliția din Paris a organizat reuniuni și exerciții pentru a pregăti instituțiile în fața unei posibile insurecții. Serviciul francez de informații externe ar fi simulat inclusiv scenarii de ingerință în alegeri și atacuri cibernetice care ar putea bloca sistemele de comunicații.

Investigația mai dezvăluie că armata franceză a analizat posibilitatea mobilizării forțelor speciale pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate.

Temerile autorităților sunt alimentate și de experiența protestelor „vestelor galbene” din 2018, când manifestațiile violente au pus sub presiune instituțiile statului și au generat îngrijorări privind securitatea președintelui.