Numărul intoxicațiilor provocate de ciuperci crește. Dacă în perioada 23-29 octombrie au fost 69 de cazuri, săptămâna trecută numărul lor a ajuns la 85.

În perioada 30 octombrie – 6 noiembrie, ambulanța a fost solicitată în 129 de cazuri de urgențe toxice. Pe lângă ciuperci, moldovenii s-au mai intoxicat cu medicamente, alcool, droguri și monoxid de carbon.

Totodată, 70 de solicitări ale echipajelor medicale au ținut de combustii, mușcături sau înțepături de insecte și hipotermie. Dintre cele peste 14.000 de solicitări, s-au înregistrat 3658 de urgențe cardiovasculare, 1936 neurologice, inclusiv 202 accidente vasculare cerebrale, 1550 pe persoane au acuzat probleme respiratorii, iar 1305 au suportat traumatisme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Echipele de asistență medicală urgentă au fost solicitate la 67 de accidente rutiere produse pe traseele țării în urma cărora au avut de suferit 83 de persoane, dintre care 68 maturi și 15 copii. După acordarea asistenței medicale urgente prespitalicești, 72 de pacienți, inclusiv 15 copii, au fost transportați la spital pentru tratament corespunzător”, transmit reprezentanții Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească.

În același timp, au fost înregistrate 354 de apeluri inutile, care nu corespund cerințelor pentru solicitările de urgență medicală.

#ambulanta #ciuperci #CNAMUP #intoxicatii #solicitari

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.