Adunarea Experților din Iran l-ar fi desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării. Informația a fost relatată marți de Iran International, un canal de televiziune în limba persană cu sediul la Londra, care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit aceleiași surse, votul ar fi avut loc în cadrul Adunării Experților sub presiunea Gărzii Revoluționare iraniene. Mojtaba Khamenei este cunoscut ca susținător al unei linii dure antioccidentale, similară cu cea promovată de tatăl său.

Deocamdată, autoritățile de la Teheran nu au confirmat oficial informațiile privind alegerea succesorului.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis sâmbătă dimineață, în timpul primului val de atacuri aeriene lansate de Statele Unite și Israel.

Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a devenit cea mai înaltă autoritate a Iranului în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. În calitate de lider suprem, el a deținut controlul asupra principalelor instituții politice, militare și religioase ale țării, influențând atât politica internă, cât și relațiile externe ale Iranului, potrivit Reuters.

Anterior, agenția de presă Fars, afiliată Gărzilor Revoluționare iraniene, a anunțat că trupul lui Ali Khamenei urmează să fie înmormântat în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, conform hotnews.ro.

În a patra zi a conflictului declanșat în Iran, forțele aeriene ale Israelului și SUA au atacat marți o clădire situată în apropiere de Teheran, unde se află organismul responsabil de alegerea liderului suprem.

O sursă din domeniul apărării israeliene a declarat pentru The Times of Israel că aviația israeliană a lovit o clădire din orașul Qom, unde se adunaseră clerici de rang înalt pentru a discuta desemnarea noului lider suprem. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre aceștia se aflau în clădire în momentul atacului.

Ulterior, publicația Haaretz a relatat că reuniunea Adunării Experților a continuat în format online.

Ce rol are Adunarea Experților

Adunarea Experților este unul dintre cele mai influente organisme din structura teocratică a Iranului. Instituția este formată din 88 de clerici islamiști, aleși prin vot popular, dar validați de Consiliul Gardienilor.

Principala responsabilitate a acestui organism este monitorizarea activității liderului suprem și desemnarea succesorului acestuia. În istoria Republicii Islamice, această procedură a mai fost aplicată o singură dată, în 1989, când Ali Khamenei a fost ales să îi urmeze ayatollahului Ruhollah Khomeini.

După moartea lui Ali Khamenei, atribuțiile liderului suprem au fost transferate temporar unui consiliu format din trei persoane: președintele Iranului, șeful sistemului judiciar și un cleric de rang înalt din Consiliul Gardienilor.

Duminică, demnitarul religios Alireza Arafi, membru al Adunării Experților și al Consiliului Gardienilor, a fost numit în acest triumvirat de tranziție.

Consiliul de stabilire a interesului superior al regimului a anunțat pe platforma X că l-a „ales pe ayatollahul Alireza Arafi membru al Consiliului de conducere interimar”, alături de președintele Masoud Pezeshkian și șeful puterii judiciare, Gholamhossein Mohseni Ejei. Consiliul urma să conducă țara până la desemnarea unui lider suprem permanent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ali Khamenei #Iran #lider suprem

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.