Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Flash-mob în fața Parlamentului: ”Construim înCREDere” contestă majorările salariale de 165% pentru demnitari

16 Nov. 2026, 12:52
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
16 Nov. 2026, 12:52 // Politica //  Realitatea.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 12:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
16 Nov. 2026, 12:37 // Slider //  Valentina Buza

Femeile britanice condamnate pentru întreruperea ilegală a sarcinii, în baza unei legi din epoca victoriană, vor fi grațiate automat, a anunțat luni guvernul. Măsura vine după ce, anul trecut, Parlamentul a adoptat un vot istoric pentru dezincriminarea avortului, prin abrogarea unei secțiuni din Legea privind infracțiunile împotriva persoanei (Offences Against the Person Act) din 1861.

De asemenea, vor fi grațiate femeile care au primit un avertisment din partea poliției, iar mențiunile privind arestarea sau anchetarea pentru întreruperea propriei sarcini vor fi șterse din cazierul judiciar al femeilor vizate. Acestea nu vor fi nevoite să depună cereri de grațiere, iar în unele cazuri, grațierea va fi acordată postum, potrivit The Independent.

„Prea mult timp, femeile s-au confruntat cu consecințele devastatoare ale unor legi învechite privind avortul”, a declarat Heidi Stewart, director executiv al British Pregnancy Advisory Service. „Deși nicio grațiere nu poate anula suferința și trauma prin care au trecut aceste femei, această schimbare istorică a legislației recunoaște răul profund cauzat de incriminarea lor și reprezintă un pas semnificativ către justiție”.

Guvernul nu a precizat numărul femeilor vizate. Totuși, Tonia Antoniazzi, deputata laburistă care a inițiat amendamentul privind decriminalizarea, a declarat că, în cei cinci ani premergători votului de anul trecut, poliția a anchetat peste 100 de femei suspectate de avorturi ilegale. Printre acestea s-au numărat și femei care au suferit avorturi spontane sau au născut copii morți.

Antoniazzi a descris modul în care femeile suspectate de întreruperea ilegală a sarcinii erau, în trecut, „smulse din paturile de spital și duse în celulele poliției” pentru a fi interogate, în loc să primească îngrijirile de care aveau nevoie.

„Această traumă nu poate fi ștearsă, dar sper că acest demers va alina, într-o oarecare măsură, durerea pe care au îndurat-o aceste femei, permițându-le să se reintegreze pe deplin în societate, să-și trăiască viața din plin și să ocupe locurile de muncă pe care și le-au dorit întotdeauna”, a spus ea.

Avorturile vor fi legale până la 24 de săptămâni

Conform legislației actuale, medicii pot efectua legal avorturi în Anglia, Scoția și Țara Galilor până la 24 de săptămâni de sarcină, iar după acest termen, în circumstanțe speciale – de exemplu, atunci când viața mamei este în pericol. În Irlanda de Nord, avortul a fost decriminalizat în 2019.

În baza Legii privind criminalitatea și poliția (Crime and Policing Act), intrată în vigoare în această primăvară, femeile care întrerup o sarcină, indiferent de stadiul acesteia, nu vor mai fi pasibile de acuzații penale. Măsura a fost contestată de grupuri anti-avort, care au susținut că aceasta ar deschide calea către avortul la cerere, în orice stadiu al sarcinii.

Legea a fost modificată în urma unor cazuri judiciare intens mediatizate – inclusiv condamnarea la închisoare a unei mame a trei copii -, situație care a stârnit un val de proteste din partea susținătorilor dreptului la avort.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Carla Foster a fost condamnată la peste doi ani de închisoare pentru că și-a provocat un avort medicamentos, fiind însărcinată în aproximativ opt luni. O lună mai târziu, o instanță de apel a dispus eliberarea sa, motivând că acest caz necesita „compasiune, nu pedeapsă”.

O altă femeie, Nicola Packer, a fost achitată de acuzația că și-ar fi administrat, în mod ilegal, o substanță toxică sau vătămătoare, cu intenția de a provoca un avort. Packer, care a luat medicamente pentru avort când era însărcinată în aproximativ 26 de săptămâni, a declarat în fața instanței că nu a știut că sarcina depășise 10 săptămâni.