Societatea „Floarea Soarelui” anunță că va contesta în instanțele naționale, iar după caz și în cele internaționale, decizia Consiliului Concurenței prin care a fost amendată cu peste 123 de milioane de lei pentru practici anticoncurențiale. Într-un comunicat de presă, compania califică decizia ca fiind „ilegală și caracterizată de grave încălcări ale legislației naționale și europene, îndreptată împotriva unuia dintre cei mai mari producători autohtoni”, transmite IPN.

Floarea Soarelui și Grupul Trans-Oil consideră decizia Consiliului Concurenței neîntemeiată și bazată pe un proces de investigație viciat, în cadrul căruia Consiliul a îngrădit accesul companiei la o parte substanțială din materialele dosarului. Compania consideră că decizia Consiliului contravine normelor internaționale privind protecția investitorilor străini, prejudiciind reputația și integritatea Grupului Trans-Oil.

Potrivit companiei, în conformitate cu politica corporativă, vânzările de ulei îmbuteliat de floarea-soarelui pe piața internă a Republicii Moldova sunt realizate cu aplicarea unui adaos comercial minim, la limita rentabilității, în scopul susținerii populației. Prin urmare, pe lângă faptul că decizia de sancționare este vădit neîntemeiată, aceasta este și lipsită de logică, având în vedere aportul companiei la asigurarea siguranței alimentare a cetățenilor în condițiile crizei economice.

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile „Floarea Soarelui” SA și „Lux Proba Grup” SRL cu amenzi în mărime totală de 192,6 milioane de lei, în urma unei investigații ce a scos la iveală un acord anticoncurențial între cele două companii. Cele două companii au fost găsite vinovate de coordonarea prețurilor pe piață în perioada octombrie 2019-iunie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigația, începută în 2022, a arătat că cele două companii își aliniaseră prețurile înainte de a le comunica clienților. „Lux Proba Grup” SRL solicita „Floarea Soarelui” SA să ajusteze prețurile pentru rețelele comerciale, în timp ce producătorul cerea informații despre tarifele distribuitorului pentru a-și sincroniza propriile prețuri.

Coordonarea prețurilor a avut efecte negative nu doar asupra concurenței intra-marcă (pentru produsele „Floarea Soarelui”), ci și asupra concurenței inter-marcă, afectând mărcile proprii ale altor întreprinderi care produceau ulei la fabrica „Floarea Soarelui”.

#companie #consiliul concurentei #instanta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.