Invazia Rusiei în Ucraina continuă să influențeze puternic Moldova, iar întreruperile de aprovizionare cu energie pun o presiune suplimentară pe economia moldovenească, se spune într-un comunicat al FMI cu ocazia celei de-a doua evaluări a programului de 40 de luni pentru Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

În urma evaluării, Republica Moldova a obținut acces imediat la 20,65 milioane de DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a circa 27 de milioane de dolari SUA, sumă destinată suportului bugetar. Suma totală debursată în cadrul programului ECF/EFF va atinge 206,6 milioane de DST (circa 275 milioane de dolari SUA).

Perspectivele rămân încă pline de provocări. Se estimează că economia țării va arăta o contractare de 1,5% în 2022, urmând o redresare modestă de 1,5% în 2023 – la fel, sub influența impactului prelungit al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a înrăutățirii perspectivelor principalelor parteneri comerciali ai Moldovei.

Se constată că inflația a atins un vârf de 31,4% (anual) în noiembrie și rămâne ridicată. Cât privește deficitul fiscal, indicele va atinge 6% din PIB, reflectând politicile de contracarare a crizei privind costul vieții și a crizei energetice, în timp ce deficitul de cont curent continuă să fie determinat de costurile mai mari ale importurilor de energie.

Există tendința de înrăutățire a perspectivelor, inclusiv în ceea ce privește escaladarea în continuare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, implementarea programului în Moldova se face cu vigoare în ciuda mediului dificil, cu finalizarea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare și reformelor sectorului întreprinderilor de stat (ISP).

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care își propune să sprijine persoanele vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii”, a declarat la încheierea discuțiilor în Consiliul executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar al forului în cauză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FMI #Moldova #provocari #riscuri

Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, împlinește marți, 18 august, 74 de ani. Cu această ocazie, membrii Sinodului i-au adresat un mesaj de felicitare, în care i-au urat sănătate, pace și putere pentru activitatea sa în fruntea Mitropoliei Moldovei.

„De-a lungul anilor de slujire, ați împlinit această responsabilitate în mijlocul clerului și credincioșilor din Moldova, prin lucrarea liturgică și pastorală, prin grija pentru sfintele lăcașuri, prin activitatea misionară, culturală și filantropică și, mai ales, prin apropierea de oamenii care caută în Biserică un cuvânt de întărire, un sprijin și un loc al nădejdii. La acest ceas aniversar, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate și ani îndelungați, înțelepciune și putere pentru a continua lucrarea încredințată Înaltpreasfinției Voastre. Să Vă întărească în rugăciune și în slujire, să Vă păzească în pace și să binecuvinteze osteneala pe care o depuneți în slujba Bisericii și a poporului dreptcredincios”, se arată în mesaj.

Mitropolitul Vladimir, pe numele său de civil Nicolae Cantarean, s-a născut în satul Colencăuți, raionul Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit Seminarul Teologic din Moscova și Academia Teologică din Moscova, iar înainte de a ajunge la Chișinău a activat în cadrul eparhiilor din Smolensk și Cernăuți.

În 1974 a fost hirotonit diacon, iar în 1976 – preot. În 1987 a fost călugărit cu numele Vladimir, iar un an mai târziu a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

În iulie 1989, arhimandritul Vladimir a fost ales episcop al Chișinăului și Moldovei. În 1990 a devenit arhiepiscop, iar în decembrie 1992 a fost ridicat la rangul de mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove.

Din 1995 este rector al Seminarului Teologic din Chișinău, iar din 1997 a ocupat și funcția de rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău. În 2000 a devenit membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

De-a lungul activității sale, Mitropolitul Vladimir a primit mai multe distincții bisericești și de stat, inclusiv Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, acordată în 1999, precum și Ordinul „Bogdan Întemeietorul”, oferit în 2011.