Invazia Rusiei în Ucraina continuă să influențeze puternic Moldova, iar întreruperile de aprovizionare cu energie pun o presiune suplimentară pe economia moldovenească, se spune într-un comunicat al FMI cu ocazia celei de-a doua evaluări a programului de 40 de luni pentru Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

În urma evaluării, Republica Moldova a obținut acces imediat la 20,65 milioane de DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a circa 27 de milioane de dolari SUA, sumă destinată suportului bugetar. Suma totală debursată în cadrul programului ECF/EFF va atinge 206,6 milioane de DST (circa 275 milioane de dolari SUA).

Perspectivele rămân încă pline de provocări. Se estimează că economia țării va arăta o contractare de 1,5% în 2022, urmând o redresare modestă de 1,5% în 2023 – la fel, sub influența impactului prelungit al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a înrăutățirii perspectivelor principalelor parteneri comerciali ai Moldovei.

Se constată că inflația a atins un vârf de 31,4% (anual) în noiembrie și rămâne ridicată. Cât privește deficitul fiscal, indicele va atinge 6% din PIB, reflectând politicile de contracarare a crizei privind costul vieții și a crizei energetice, în timp ce deficitul de cont curent continuă să fie determinat de costurile mai mari ale importurilor de energie.

Există tendința de înrăutățire a perspectivelor, inclusiv în ceea ce privește escaladarea în continuare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, implementarea programului în Moldova se face cu vigoare în ciuda mediului dificil, cu finalizarea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare și reformelor sectorului întreprinderilor de stat (ISP).

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care își propune să sprijine persoanele vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii”, a declarat la încheierea discuțiilor în Consiliul executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar al forului în cauză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FMI #Moldova #provocari #riscuri

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.