Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia americană să treacă într-o treaptă de viteză mai mică în acest an, pe măsură ce preşedintele Donald Trump continuă cu majorările agresive de tarife vamale, transmite stirileprotv.ro.

„Modificările mari de politică care au fost anunţate precum şi datele care încep să vină semnalează o încetinire a activităţii economice de la un ritm foarte puternic în 2024. Chiar şi aşa, recesiunea nu face parte din scenariul nostru de bază”, a declarat purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack.

Trump a lansat ameninţări privind majorarea tarifelor la o gamă largă de produse, iar unele tarife au intrat deja în vigoare pentru principalii parteneri comerciali Canada, Mexic şi China, în timp ce alte tarife sunt aşteptate începând cu data de 2 aprilie. Administraţia Trump vizează în mod special sectoarele construcţiei de automobile şi metalelor industriale, în ideea de a creşte producţia şi gradul de ocupare în America.

Cele mai recente date publicate joi arată că economia americană a înregistrat un avans de 2,4% în ultimul trimestru al anului trecut, o performanţă mai bună decât se estima anterior. Analiştii prognozează un ritm de creştere mai lent al economiei americane în acest an, pe măsură ce consumatorii şi companiile vor fi afectaţi de războiul comercial declanşat de Trump.

„Suntem în plin proces de evaluare a impactului tuturor acestor anunţuri” cu privire la tarife şi le vom include în update-ul la raportul World Economic Outlook ce va fi publicat în luna aprilie, a spus Kozack. Aceasta a adăugat că instituţia financiară internaţională a demarat o analiză cu privire la modul în care toate aceste mişcări vor afecta ţările şi regiunile, reiterând însă că Mexicul şi Canada ar urma să sufere „cele mai importante efecte negative” dacă tarifele vor fi prelungite.

În luna ianuarie, FMI a prognozat că economia americană va înregistra o creştere de 2,7% în acest an, după un avans de 2,8% în 2024. Noile estimări cuprinse în raportul World Economic Outlook ar urma să fie date publicităţii în data de 22 aprilie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #FMI #SUA

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.