Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești, transmite BANI.MD.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Fondul Monetar Internațional a analizat îndeaproape demiterea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, precum și plecarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, fără ca aceste evenimente să blocheze cooperarea cu autoritățile de la Chișinău. Precizarea a fost făcută de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, întrebată dacă aceste evoluții au generat reticență din partea instituției în revizuirea unor angajamente.

Potrivit oficialului FMI, fortificarea instituțiilor statului și a procesului de elaborare a politicilor publice rămâne o prioritate-cheie pentru Fond. În cazul Băncii Naționale, evenimentele recente au fost discutate cu autoritățile, fiind incluse măsuri suplimentare menite să consolideze independența instituției și să întărească conducerea acesteia.

#finantare #FMI #taxe

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, urmează să meargă miercuri în Rusia pentru noi discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita are loc la o zi după întrevederea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată la Oslo, unde au fost discutate noi propuneri de pace, pe care oficialul american ar urma să le transmită autorităților ruse, scrie BBC.

La negocierile de marți, din capitala Norvegiei, au participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și un alt emisar al acestuia, a luat parte la summit prin videoconferință.

După întrevedere, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina și partenerii săi europeni au idei clare privind modalitățile de a ajunge la pace și și-a exprimat speranța că Statele Unite le vor transmite Rusiei.

Potrivit informațiilor prezentate, Steve Witkoff ar urma să se deplaseze la Sankt Petersburg, unde ar putea avea o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin.

Liderul ucrainean a reiterat că își dorește organizarea unui summit trilateral la care să participe președinții Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei. În opinia sa, o asemenea întâlnire ar permite discutarea celor mai dificile aspecte ale unui eventual acord de pace, inclusiv a problemelor teritoriale.

„Una dintre ideile importante este trecerea la un posibil summit trilateral al liderilor, pentru a soluționa problemele care pot fi rezolvate doar de lideri. Steve pleacă mâine în Rusia. Să vedem ce va spune Putin”, a declarat Zelenski, fără să dezvăluie detaliile noilor inițiative de pace discutate la Oslo.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a confirmat că discuțiile au vizat propuneri la care lucrează reprezentanții europeni și americani și care ar putea deschide calea unei întâlniri la nivel de lideri.

Kremlinul a declarat în repetate rânduri că Vladimir Putin ar putea să se întâlnească cu Volodimir Zelenski doar la Moscova, o variantă respinsă de partea ucraineană.

La rândul său, președintele american Donald Trump a comentat marți posibilitatea organizării unei întâlniri trilaterale. Întrebat dacă Zelenski și Putin ar trebui să semneze personal un acord de pace, liderul de la Casa Albă a spus că nu este neapărat necesar ca cei doi să se afle în aceeași încăpere și că documentul ar putea fi semnat și în alt mod.