FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#crestere economica #FMI #Moldova

Rezerva de apă care permitea lacului de acumulare de pe Nistru să compenseze afluxul natural scăzut este practic epuizată, susține fostul viceministru al Ecologiei din Ucraina, Mihail Horev. Potrivit lui, volumul de apă evacuat în aval ajunge să fie limitat de resursele disponibile în lac, scrie Newsmaker.md.

Horev a explicat că, în mod normal, lacul de acumulare strânge apă în perioadele cu debite mari și o evacuează suplimentar în perioadele cu ape scăzute. Acest mecanism depinde însă de existența unei rezerve, care, potrivit fostului oficial, s-a redus considerabil din cauza debitului natural scăzut pe o perioadă îndelungată.

„Astăzi ne apropiem de situația în care evacuarea apei din lacul de acumulare de pe Nistru este determinată deja nu de necesitatea de a susține Nistrul în aval, ci de posibilitățile efective ale lacului de acumulare însuși”, a explicat Horev.

Totodată, fostul viceministru ucrainean a precizat că lacul poate redistribui în timp apa care ajunge în el, dar nu poate suplini la nesfârșit un aflux insuficient.

„Lacul de acumulare nu creează apă – el poate doar să o redistribuie în timp. Și dacă, pentru o perioadă îndelungată, afluxul este mai mic decât evacuările necesare, rezerva de reglare se termină mai devreme sau mai târziu. Tocmai acest lucru îl observăm acum pe Nistru”, a declarat fostul viceministru al Ucrainei.

Mihail Horev a mai adăugat situația nu privește doar producerea energiei hidroelectrice. De regimul apei din Nistru depind alimentarea localităților, agricultura, ecosistemele și asigurarea cu apă a teritoriilor din aval.

„Situația arată încă o dată un lucru simplu: chiar și un lac de acumulare mare are limitele posibilităților sale, dacă debitul natural rămâne extrem de scăzut o perioadă îndelungată”, a concluzionat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Pe 26 septembrie 2026, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spunea că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

Totodată, seceta afectează și râul Prut. Ministrul Gheorghe Hajder a anunțat luni, 28 septembrie, că a fost luată decizia de a reduce debitul de apă evacuat în râul Prut la 14 m³/s, având în vedere că până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic mai sunt doar 72 de centimetri.