Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat în data de 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare, potrivit Antena 3 CNN.

Moldova și Ucraina au avut candidaturile pentru aderarea la UE tratate împreună atunci când au deschis cele șase așa-numite clustere de negociere, adică liste de reforme pe care țările trebuie să le implementeze pentru a se alinia la normele UE.

Până acum, fiecare dintre cele două țări a deschis doar două clustere, privind statul de drept și relațiile externe, însă există semne că Moldova începe să avanseze într-un ritm mai rapid.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că decizia de a include Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest s-a bazat pe faptul că acestea „au caracteristici foarte similare”.

Raportul FMI menționează însă „dimensiunea mult mai mare a Ucrainei și conflictul militar în desfășurare” drept motive pentru excluderea acesteia din grup.

Raportul își propune să răspundă întrebărilor privind potențialele beneficii pe care aderarea la UE le-ar aduce țărilor candidate, precum și Uniunii Europene în ansamblu.

„Recunoaștem importanța continuării implicării și în relația cu celelalte țări care doresc să adere, în special cu Ucraina”, a declarat Georgieva la evenimentul de lansare a raportului, organizat de Center for European Policy Studies (CEPS), un think tank cu sediul la Bruxelles.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a evidențiat deja Moldova în luna iulie drept „cel mai bun performer” în negocierile de aderare.

Între timp, Parlamentul Ucrainei a întâmpinat dificultăți în avansarea reformelor solicitate de UE și FMI.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a avut pe 7 septembrie o discuție telefonică cu premierul Serhii Koretskyi, în cadrul căreia Dombrovskis a insistat ca Ucraina să respecte calendarul convenit pentru reforme.

Comisarul urmează, de asemenea, să discute despre acest subiect cu Georgieva în cursul zilei de 8 septembrie.

Mai multe dintre țările din Balcanii de Vest sunt semnificativ mai avansate decât Moldova și Ucraina în procesele lor de aderare la UE.

În Muntenegru, au început deja lucrările pentru elaborarea tratatului de aderare, care ar permite țării să devină al 28-lea stat membru al UE.

Albania lucrează la închiderea capitolelor de negociere, și nu la deschiderea acestora.

Serbia rămâne înaintea Ucrainei și Moldovei în ceea ce privește numărul capitolelor de negociere deschise, chiar dacă diferența se reduce. În schimb, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt în urmă.

Raportul FMI a subliniat totuși că aderarea la UE ar reprezenta un avantaj economic major pentru țările care se alătură blocului, inclusiv pentru Ucraina.

Georgieva a prezentat date care arată că, după 10 ani de apartenență la UE, țările analizate în studiu au înregistrat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 35%, datorată în principal creșterii productivității, care a contribuit cu aproximativ 20%, și parțial investițiilor de capital, cu aproximativ 12%.

Potrivit explicațiilor oferite de Georgieva, aceste creșteri ar fi determinate de trei factori aproximativ la fel de importanți: participarea la piața unică a UE, influxul de fonduri europene și reformele interne.

Prin acestea din urmă se înțelege adoptarea listei de măsuri necesare pentru alinierea deplină la UE.

Kos a declarat că „nu are nicio îndoială” că Ucraina s-ar putea bucura de o prosperitate economică similară „dacă își îndeplinește reformele necesare pentru aderarea la UE”.