Curs valutar
  • EUR
    20.0749
    0.0239%
  • USD
    17.9400
    -0.1193%
  • RUB
    0.2177
    -0.8268%
  • RON
    3.7574
    -0.0027%
  • UAH
    0.3940
    -0.6091%

Toate știrile

10 noiembrie 2026

FMI și autoritățile au ajuns la un acord la nivel de experți, urmând să accesăm 148 milioane de dolari

21 Nov. 2024, 19:32
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
21 Nov. 2024, 19:32 // Economie //  Elena Putregai

Membrii misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programului susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și evaluării a doua a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), transmite IPN.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional. Despre ce au discutat

Alina Iancu, conducătoarea misiunii FMI, a relatat că acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi. Finalizarea acestei evaluări va permite Republicii Moldova să acceseze 111,4 milioane drepturi speciale de tragere (circa 148,3 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 810 milioane dolari SUA.

În comunicatul FMI se mai arată că economia țării, afectată de influența războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și de șocurile asociate cu prețurile la resursele energetice, se redresează.

„Prognozăm o creștere economică de 2,6 la sută în 2024 și 3 la sută în 2025, în principal datorită cererii interne puternice. Începând cu luna octombrie a anului 2023, inflația s-a plasat în general în limitele intervalului de 5 ± 1,5 la sută, țintit de Banca Națională a Moldovei. Rămâne înalt riscul de înrăutățire a situației, în principal din cauza războiului din Ucraina și unor posibile noi șocuri în sectorul energetic. Totodată, se atestă și factori benefici creșterii economice, cum ar fi progresul mai rapid al reformelor structurale, inclusiv în cadrul Planului de creștere al UE, și progresul constant pe calea aderării la UE”, susține Alina Iancu.

Revizuirea în scădere a deficitului bugetar pentru anii 2024 și 2025, la 4,4 la sută și, respectiv, 4,0 la sută din PIB, reflectă veniturile mai mari decât s-a preconizat, determinate de creșterea puternică a salariilor și a importurilor. Între timp, cheltuielile publice au rămas în mare parte neschimbate, cu o reechilibrare binevenită în favoarea investițiilor pentru anul viitor.

Potrivit Alinei Iancu, se atestă rezultate bune în ceea ce privește indicatorii cantitativi, în paralel cu realizarea neuniformă a reformelor structurale. „Autoritățile au îndeplinit condițiile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și cel al întreprinderilor de stat. Totodată, în curând urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului modificările legislative pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei. Acțiunile convenite privind înființarea Curții Anticorupție și asigurarea dotării corespunzătoare cu personal a Procuraturii Anticorupție sunt în curs de desfășurare”, a spus Alina Iancu.

La fel, potrivit Alinăi Iancu, trecerea de la acordarea de subvenții pentru energie în factură la transferuri în numerar bine direcționate s-a realizat la timp, până la începerea sezonului de încălzire. Alte măsuri de reformă convenite în cadrul programului RSF sunt în curs de desfășurare, dar va fi necesar mai mult timp pentru finalizarea lor. Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, în cadrul căreia vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru mijlocul lunii decembrie. În cadrul programului, care va dura până în octombrie 2025, sunt prevăzute încă două evaluări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Nov. 2026, 17:57
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
10 Nov. 2026, 17:57 // Slider //  Daniela Baranovschi

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

viewscnt