Membrii misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programului susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și evaluării a doua a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), transmite IPN.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional. Despre ce au discutat

Alina Iancu, conducătoarea misiunii FMI, a relatat că acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi. Finalizarea acestei evaluări va permite Republicii Moldova să acceseze 111,4 milioane drepturi speciale de tragere (circa 148,3 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 810 milioane dolari SUA.

În comunicatul FMI se mai arată că economia țării, afectată de influența războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și de șocurile asociate cu prețurile la resursele energetice, se redresează.

„Prognozăm o creștere economică de 2,6 la sută în 2024 și 3 la sută în 2025, în principal datorită cererii interne puternice. Începând cu luna octombrie a anului 2023, inflația s-a plasat în general în limitele intervalului de 5 ± 1,5 la sută, țintit de Banca Națională a Moldovei. Rămâne înalt riscul de înrăutățire a situației, în principal din cauza războiului din Ucraina și unor posibile noi șocuri în sectorul energetic. Totodată, se atestă și factori benefici creșterii economice, cum ar fi progresul mai rapid al reformelor structurale, inclusiv în cadrul Planului de creștere al UE, și progresul constant pe calea aderării la UE”, susține Alina Iancu.

Revizuirea în scădere a deficitului bugetar pentru anii 2024 și 2025, la 4,4 la sută și, respectiv, 4,0 la sută din PIB, reflectă veniturile mai mari decât s-a preconizat, determinate de creșterea puternică a salariilor și a importurilor. Între timp, cheltuielile publice au rămas în mare parte neschimbate, cu o reechilibrare binevenită în favoarea investițiilor pentru anul viitor.

Potrivit Alinei Iancu, se atestă rezultate bune în ceea ce privește indicatorii cantitativi, în paralel cu realizarea neuniformă a reformelor structurale. „Autoritățile au îndeplinit condițiile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și cel al întreprinderilor de stat. Totodată, în curând urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului modificările legislative pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei. Acțiunile convenite privind înființarea Curții Anticorupție și asigurarea dotării corespunzătoare cu personal a Procuraturii Anticorupție sunt în curs de desfășurare”, a spus Alina Iancu.

La fel, potrivit Alinăi Iancu, trecerea de la acordarea de subvenții pentru energie în factură la transferuri în numerar bine direcționate s-a realizat la timp, până la începerea sezonului de încălzire. Alte măsuri de reformă convenite în cadrul programului RSF sunt în curs de desfășurare, dar va fi necesar mai mult timp pentru finalizarea lor. Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, în cadrul căreia vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru mijlocul lunii decembrie. În cadrul programului, care va dura până în octombrie 2025, sunt prevăzute încă două evaluări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #FMI #Republica Moldova

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.