Fondul Monetar Internațional (FMI) trimite o nouă misiune la Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu presiuni asupra finanțelor publice, costuri ridicate ale împrumuturilor și provocări legate de creșterea economică. Experții instituției vor discuta cu autoritățile despre evoluțiile economice recente și prioritățile de politici economice, după ce precedentul program de finanțare s-a încheiat în octombrie 2025 fără finalizarea ultimelor două evaluări.

Potrivit unui anunț făcut luni, 19 octombrie, de reprezentanta permanentă a FMI în Republica Moldova, Svetlana Cerović, misiunea va avea loc în perioada 21–28 octombrie 2026 și va fi condusă de Alina Iancu.

„O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 21–28 octombrie 2026”, a declarat reprezentanta instituției.

Potrivit acesteia, delegația FMI va avea întrevederi cu reprezentanții autorităților Republicii Moldova și cu alte părți relevante, pentru a evalua evoluțiile economice recente și a discuta prioritățile de politici economice ale Guvernului.

Vizita are loc într-un context important pentru relația Republicii Moldova cu instituția financiară internațională. Programele de finanțare susținute de FMI, prin mecanismele ECF și EFF, precum și programul pentru reziliență și sustenabilitate, au expirat în octombrie 2025.

În raportul publicat la 5 martie 2026, FMI a constatat că programele precedente au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice într-o perioadă marcată de crize energetice și de consecințele războiului din Ucraina. Totuși, instituția a atras atenția că progresele în domeniul politicilor fiscale, administrației publice și combaterii corupției la nivel înalt au fost insuficiente.

Din acest motiv, ultimele două evaluări ale programelor ECF/EFF nu au fost finalizate. FMI a semnalat, de asemenea, că mai multe reforme asumate în cadrul programului pentru reziliență și sustenabilitate au rămas restante.

În același raport, experții Fondului au menționat că autoritățile Republicii Moldova solicitaseră un nou acord fără finanțare, care să sprijine implementarea reformelor și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un asemenea mecanism ar presupune monitorizarea și evaluarea politicilor economice, fără acordarea automată a unor noi împrumuturi.

Deocamdată, FMI nu a anunțat dacă misiunea din 21–28 octombrie va include negocieri pentru un nou acord sau dacă discuțiile se vor limita la analiza situației economice și a priorităților autorităților.

Ultima evaluare amplă a economiei moldovenești, realizată în cadrul consultărilor prevăzute de Articolul IV, indica o creștere economică estimată la 2,3% pentru 2026, după un avans prognozat de 2,7% în 2025. FMI avertiza că economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe, iar nivelul redus al competitivității și emigrația continuă să limiteze perspectivele de dezvoltare.

O altă problemă semnalată de instituție era dezechilibrul extern. În evaluările sale, FMI estima un deficit al contului curent de 19,6% din PIB pentru 2025, pe fondul importurilor ridicate și al performanțelor modeste ale exporturilor.

Obligațiile financiare importante față de FMI. Conform datelor oficiale ale instituției, la 30 septembrie 2026 soldul creditelor acordate țării constituia 691,13 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 938 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani FMI #Chisinau #FMI

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.