S-a născut odată cu începutul celui de-Al Doilea Război Mondial și a copilărit într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Basarabiei. Astăzi, Nadejda Nagnibeda își amintește, cu durere, anii 1946-1947, când lipsa hranei și frica deveniseră parte din viața de zi cu zi.

În acele condiții extreme, foametea a dus la situații-limită, greu de imaginat astăzi. Mărturia femeii scoate la iveală realitatea crudă a acelor ani, când disperarea a împins oamenii la gesturi inimaginabile.

„Când a venit primăvara, ne duceam la deal după boabe de grâu… le fierbeam și le mâncam. Mă urcam în copaci după pui de păsări… Fata vecinului, Maria o chema, au pus-o într-o bortă de cuptor și toți treceam și îi dădeam bobârnacuri în cap, câte 10 bobârnacuri, să moară mai repede…”.

Atenție! Mărturii cu detalii, care vă pot provoca un puternic impact emoțional.

Foametea din 1946–1947 a fost pusă oficial pe seama secetei și a consecințelor războiului. Istoricii vorbesc însă despre o „foamete organizată”, în care autoritățile sovietice au confiscat până la ultimul grăunte de la populație, lăsând satele fără resurse.

În aceste condiții, oamenii au ajuns să se hrănească cu buruieni, rădăcini sau făină obținută din resturi. Supraviețuirea depindea de orice putea fi găsit.

Trauma acelor ani a rămas adânc întipărită în memoria celor care au trăit-o.

„Să nu arunci niciodată pâinea, sfânta pâine. Doamne ferește să mai ajungem la foamete și la nevoi.”

Povestea Nadejdei Nagnibeda este una dintre miile de mărturii care conturează drama unei generații crescute în foame, frică și pierdere – o filă dureroasă din istoria Basarabiei care nu trebuie uitată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#foamete #marturie

Aproximativ 275 de mii de cereri pentru compensațiile la energie au fost depuse până în prezent. Circa 60 la sută dintre solicitanți s-au înregistrat individual, online, iar alte 40 la sută au beneficiat de sprijinul asistenților sociali. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, la o emisiune de la Moldova 1, că oamenii nu trebuie să se grăbească, întrucât ordinea înregistrării nu influențează acordarea compensațiilor.

Ministra a explicat că în primele zile s-a înregistrat un număr mare de solicitări, ceea ce a provocat aglomerație și cozi în unele locuri. Totuși, autoritățile dau asigurări că cetățenii au suficient timp pentru a depune cererile, termenul-limită fiind 27 noiembrie.

„Nu înseamnă că, dacă te-ai înregistrat printre primii, ai șanse mai mari să primești compensația”, a subliniat Natalia Plugaru.

Oficiala a vorbit și despre cazul femeii care a decedat la Soroca, după ce i s-a făcut rău în timp ce se afla la coadă pentru înregistrarea la compensații. Ministra a precizat că, potrivit informațiilor pe care le deține, decesul nu ar avea legătură cu aglomerația, femeia având un istoric medical care ar fi determinat tragedia. Ea a menționat că Ministerul Sănătății se poate expune asupra circumstanțelor medicale ale cazului.

Natalia Plugaru a mai precizat că cererile nu sunt procesate imediat după înregistrare. Acestea sunt evaluate automat, în baza unor criterii prestabilite, iar sistemul va calcula compensațiile după încheierea perioadei de depunere a solicitărilor.

Astfel, persoanele care s-au înregistrat deja nu trebuie să telefoneze pentru a afla dacă s-au calificat sau ce valoare vor avea compensațiile. Rezultatele vor fi disponibile după 27 noiembrie.