Delegația ucraineană are o propunerea privind acordul de pace cu Federația Rusă. Aceasta se discută la Istanbul cu delegația de la Moscova, însă pe 29 martie nici un document nu va fi semnat.

Kievul urmează să își prezinte poziția, a declarat șeful fracțiunii Sluga Naroda, David Arakhamia, transmite Hromadske. Potrivit lui, Ucraina vine cu inițiativa semnării unui acord internațional, care să îi ofere garanții de securitate. Printre țările care ar urma să semneze documentul, în viziunea delegației, sunt statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU, în special Marea Britanie, China, SUA, Franța, Turcia, Germania, Canada, Polonia și Israel, iar alte state vor pot beneficia de context juridic pentru s-ar putea alătura.

Pentru a pune capăt războiului, țara vecină vrea garanții similare articolului 5 al NATO. „Dacă Ucraina este obiectul agresiunii, avem dreptul să cerem consultări în termen de trei zile. Dacă acestea nu duc la nimic, țările garante trebuie să ajute cu arme și chiar să închidă cerul”, a declarat la rândul său viceministrul ucrainean de Externe, Alexandr Chalii.

Delegația ucraineană afirmă că dacă acordul va fi susținut de partea rusă, Ucraina își va fixa neutralitatea, nu va desfășura baze militare străine pe teritoriul său și nu va intra în alianțe militaro-politice. În același timp, conform oficialilor de la Kiev, documentul nu se referă la dreptul țării vecine de a adera la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți, 29 martie, la Istanbul are loc o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Potrivit presei internaționale, Kremlinul a renunțat la condiția „denazificării” Ucrainei – unul dintre pretextele invaziei care a început pe 24 februarie. În același timp, experții militari susțin că armata lui Putin ar fi folosit majoritatea rachetelor pe care le avea pe mare și a trecut la utilizarea celor moștenite de la URSS, însă nici ele nu ar fi multe.

#acord de pace #Negocieri #războiul din Ucraina #Rusia-Ucraina

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.