Focul Haric s-ar putea să nu ajungă în acest an în Republica Moldova. Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este închisă de săptămâni, după ce escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a forțat autoritățile să restricționeze accesul la principalele locuri sfinte din Orașul Vechi.

Autoritățile au închis ușile bisericii pe 28 februarie, din cauza preocupărilor tot mai mari legate de securitate. Fragmente din rachete iraniene interceptate au căzut în apropiere de Orașul Vechi, inclusiv în vecinătatea Bisericii Sfântului Mormânt, iar cel puțin o persoană a fost rănită.

Lăcașul de cult, numit „Biserica-Mamă” a creștinătății, găzduiește de obicei un șir neîntrerupt de slujbe, oficiate de trei comunități, ortodocșii greci, armenii apostolici și romano-catolicii. În mod tradițional, Postul Paștelui aduce pelerini din toată lumea, care parcurg Via Dolorosa, drumul pe care Iisus l-a urmat spre Golgota, înainte de a se ruga în interiorul bisericii.

Liderii creștini din Țara Sfântă lucrează cu autoritățile israeliene pentru a obține permisiunea de a celebra liturghiile pascale în interiorul bisericii, iar Săptămâna Patimilor se apropie.

Ultima dată când Focul Sfânt nu a putut fi adus în țară a fost în timpul pandemiei COVID-19, în anul 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Focul Haric #Ierusalim #Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.