Indicele global al prețurilor produselor alimentare a înregistrat o nouă creștere în luna mai, pentru a treia lună consecutiv, conform anunțului făcut vineri de către Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), scrie Bani.md cu referire la Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care monitorizează modificările de prețuri la un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

În luna mai 2024, acest indice a înregistrat o medie de 120,4 puncte, în creștere cu 0,9% față de luna aprilie. Cu toate acestea, valoarea din mai 2024 este cu 3,4% mai mică decât în aceeași perioadă a anului precedent și cu 24,9% sub vârful atins în martie 2022.

Creșterea înregistrată în luna mai a fost condusă în principal de un avans de 6,3% al prețurilor la cereale. FAO a atras atenția asupra îngrijorărilor legate de condițiile nefavorabile pentru culturile de grâu, care vor duce la o scădere a recoltelor în 2024 în regiuni importante precum America de Nord, Europa și regiunea Mării Negre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețurile produselor lactate au înregistrat, de asemenea, o creștere de 1,8%, pe fondul unei cereri crescute din partea sectorului de retail și a serviciilor alimentare înaintea vacanțelor de vară, precum și a așteptărilor că producția de lapte în Europa Occidentală va scădea sub nivelul istoric.

În schimb, prețurile la zahăr au înregistrat o scădere de 7,5% în luna mai față de aprilie, în principal datorită unui început bun al sezonului de recoltare din Brazilia. De asemenea, reducerea cererii de trestie de zahăr din care să fie produs etanol, ca urmare a scăderii cotațiilor internaționale la țiței brut, a exercitat presiuni în jos asupra prețurilor la zahăr.

Prețurile mondiale ale uleiurilor vegetale au înregistrat o scădere totală de 2,4%, în principal datorită reducerii cotațiilor la uleiul de palmier, ca urmare a creșterii producției sezoniere și a cererii slabe la nivel mondial.

În altă ordine de idei, FAO a publicat estimările sale inițiale privind producția mondială de cereale în sezonul 2024/25, indicând că aceasta ar urma să fie similară cu cea din sezonul precedent, ridicându-se la 2,846 miliarde de tone în sezonul care va începe la 1 iulie 2024.

#alimente #FAO #food #prețuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.