Industria auto trece printr-o perioadă dificilă, iar Ford, unul dintre cei mai mari constructori auto din lume, a anunțat recent un val masiv de concedieri în Europa. Decizia vine în contextul în care compania se confruntă cu o scădere a cererii pentru mașinile electrice, precum și cu o concurență acerbă din partea producătorilor chinezi. Această măsură afectează mii de angajați și subliniază provocările actuale ale sectorului auto la nivel global.

Conform anunțului făcut miercuri, Ford intenționează să elimine aproximativ 4.000 de locuri de muncă în Europa până la sfârșitul anului 2027. Cele mai afectate vor fi fabricile din Germania, unde se vor desființa 2.900 de posturi, și Regatul Unit, unde 800 de angajați își vor pierde locurile de muncă. Aceste reduceri reprezintă 14% din cei 28.000 de angajați ai Ford din Europa și fac parte din strategia companiei de a reduce costurile și de a se adapta la noile realități economice, scrie Playtech.ro.

Concurența și tranziția la vehicule electrice

Scăderea cererii pentru mașinile electrice și concurența tot mai puternică din partea producătorilor chinezi sunt principalele motive care stau la baza acestei decizii. Compania americană a redus și producția planificată pentru noile modele electrice Explorer și Capri, menționând că cererea este mai scăzută decât se aștepta inițial. Fabrica Ford din Köln, Germania, își va reduce orele de producție, deși a fost modernizată cu o investiție de 2 miliarde de dolari pentru producția de automobile electrice.

Ford nu este singurul constructor auto care se confruntă cu dificultăți în tranziția către vehiculele electrice. Alte companii, precum Toyota, Volvo și Bentley, au anunțat de asemenea schimbări în strategiile lor, concentrându-se mai mult pe producția de mașini hibride. Această abordare vine ca o reacție la incertitudinile pieței, unde tranziția la mașini 100% electrice pare să întâmpine obstacole, atât din punct de vedere al cererii, cât și al infrastructurii necesare.

Impactul asupra angajaților și industriei

Reducerile de personal anunțate de Ford vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltării produselor în Europa, precum și asupra unor domenii administrative, cum ar fi finanțele, resursele umane și afacerile guvernamentale. Această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare a operațiunilor, necesar pentru ca Ford să rămână competitivă pe o piață tot mai dificilă.

La nivel global, reducerile din Europa vor afecta 2,3% din cei 174.000 de angajați ai Ford din întreaga lume. În România, Ford nu a anunțat măsuri similare pentru fabrica de la Craiova, care a fost transferată în 2022 către Ford Otosan, o companie deținută cu părți egale de americani și grupul turc Koç. Fabrica din Craiova, cu o capacitate de producție de 250.000 de mașini pe an și aproximativ 6.000 de angajați, urmează să se concentreze pe producția de vehicule comerciale și electrice, conform planurilor anunțate la preluarea de către noua companie.

Decizia Ford de a reduce locurile de muncă în Europa este o consecință directă a schimbărilor majore prin care trece industria auto. Concurența globală, costurile mari de tranziție către vehicule electrice și cererea scăzută pentru aceste modele pun presiune pe constructorii auto tradiționali, care trebuie să găsească soluții rapide pentru a se adapta la noile realități economice și tehnologice. Ford, la fel ca și alți mari producători, își reevaluează strategiile pentru a face față acestor provocări, iar consecințele se resimt cel mai mult asupra angajaților și a comunităților afectate.

#angajati #Ford #industrie auto #vehicule

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.