Extinderea Uniunii Europene devine un pilon de securitate esențial în fața atacurilor hibride, a șantajului energetic și a dezinformării. Pentru a transforma aceste vulnerabilități în soluții practice, think-tank-ul civic Academia AI-Viziune a reunit oficiali europeni, experți și societatea civilă la forumul „Viitorul comun: Moldova și Agenda Globală a Democrației”.
Scopul central: accelerarea integrării europene prin politici bazate pe dovezi și consolidarea rezilienței instituționale.
„Vrem să extindem această discuție, pentru că atunci când Republica Moldova își propune serios să devină țară membra Uniunii Europene, aceste subiecte nu trebuie să fie marginalizate și un dialog veritabil, autentic pe toate subiectele ce țin de integrare europeană este foarte important./ Academia Ai Viziune ca și următorul pas își propune să organizeze o campanie de informare la nivel local pentru toți cetățenii din țara noastră pentru a explica foarte clar care sunt beneficiile de integrare europeană”, a declarat Ina Coșeru, președinta AO Academia AI-Viziune.
Această unitate nu poate fi însă construită doar de la tribune – ea cere o implicare civică permanentă din partea cetățenilor.
„Ar trebui să ne responsabilizăm și noi, să ne simțim parte a acestei societăți și să nu fim cetățeni activi doar în timpul campaniilor electorale când ne exprimăm votul, ci și în perioada dintre campanii, cerând autorităților această responsabilitate. Doar implicându-ne și încercând să înțelegem mai bine procesele putem deveni mai rezilienți”, a declarat Angela Grămadă, Președinta ESGA.
Lupta din prima linie arată că democrația nu este un drept garantat pe viață. În era tehnologiei și a manipulării, ea devine o construcție fragilă care se poate prăbuși dacă cetățenii devin indiferenți.
„Dacă vrem să creăm o democrație solidă, puternică, avem nevoie ca oamenii să fie implicați și să creăm un simț al cetățeniei democratice. Poți crea toate mecanismele și standardele pe care le dorești prin legislație și reglementare; dacă nu se traduce în mintea oamenilor, se va întâmpla foarte puțin”, Jean-Christophe Bass, Founder and CEO of The Global Compass / Connecters for Peace.
De la principii teoretice, dezbaterile au trecut la soluții practice pentru securitatea regională. Agenda comună în triunghiul România-Republica Moldova-Ucraina se concentrează acum pe interconectări energetice, coridoare logistice și compatibilitate legislativă – piloni esențiali pentru rezistența în fața crizelor.
„În formula de cooperare trilaterală, mai nou poartă numele de triunghi Odesa, de aia le acoperă doar anumite aspecte care țin, să spunem, de amenință hibride, de chestiuni de securitate. Formula de cooperare este, în primul rând, de natură economică de-a lungul anului, cu accesul la fonduri europene care finanțează în această formulă integrare regională, înseamnă interconectări de infrastructură, înseamnă interconectare de infrastructură energetică, deci înseamnă rezistență, reziliență, dar înseamnă și bună guvernare. Oamenii pot să trăiască mai bine când astfel de proiecte cu conținut economic generează rezultate. Trebuie să păstrăm o legătură foarte strânsă între România și Republica Moldova, pentru că există un atu pe care coopera Republicii Moldova cu alte state europene nu-l are”, a declarat Titus Corlățean, Senator, Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe.
”Cred că învățăm bilateral. Vreau să spun că este un lucru reciproc. Unele lucruri merg deja mult mai bine înainte aici, în Moldova. Unele lucruri au fost mult mai avansate în ceea ce privește unele reforme din interiorul Ucrainei. Cred că am avut deja experiența implementării comune a acordurilor de asociere. Și atunci am venit cu acest triunghi, în care am avut și Georgia și am avut această competiție între țările noastre, dar o competiție pozitivă în sensul de a fi mai buni, mai aproape, mai rapizi față de UE. Dar în acest moment, cred că ceea ce este important este că ne folosim ritmul comun spre UE cu aceste căi paralele, ambele puțin în competiție, dar o competiție pozitivă, obținând totodată în mod pozitiv câteva răspunsuri la întrebări dificile despre cum să gestionăm aceste probleme”, a precizat Ivanna Klympush-Tsintsadze, Chair of the Committee on Ukraine’s Integration into the EU.
Integrarea europeană depășește însă simpla armonizare legislativă, iar asistența tehnică oferită de statele membre este vitală pentru consolidarea democrației.
„Cred că există mai multe țări, inclusiv Estonia, desigur, care sunt deja membre ale Uniunii Europene și care pot fi susținători importanți pentru Republica Moldova pe acest drum foarte dificil. Pentru că, fără îndoială, acesta nu va fi un proces ușor.Estonia oferă deja sprijin de ani de zile, iar acum în mod special în domenii precum securitatea cibernetică, digitalizarea serviciilor publice și modalitățile prin care o țară mică precum Republica Moldova, comparabilă cu Estonia, poate transforma serviciile digitale în beneficii reale pentru cetățeni”, a declarat Marko Mihkelson, membru al Parlamentului Estoniei, președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe.
„Fără un dialog veritabil cu toate părțile interesate, integrarea europeană pentru Republica Moldova nu este posibilă”, a mai declarat Ina Coșeru.
Prin această platformă de dialog, Republica Moldova își reafirmă rolul de pilon defensiv al valorilor occidentale. Viziunea comună de la acest forum va fi transmisă direct la Bruxelles printr-o Declarație finală, document ce validează statutul țării de partener activ pentru securitatea democratică a Europei.
