Fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru, consideră că MIG-urile de la Mărculești puteau ajunge în Ucraina dacă erau donate inițial americanilor sau britanicilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic de la Defense România, fostul șef al Apărării menționând că aeronavele nu au mai zburat din 1998.

Șalaru a fost ironic și a menționat că nu este exclus ca mijloacele de zbor să ajungă la fier vechi, „nu cumva să ne implicăm și să sufere Rusia”. Totodată, ex-ministrul consideră că dacă nu ar fi existat implicarea României și războiul din Ucraina, Republica Moldova nu ar fi obținut statutul de țară candidată la aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Deși ucrainenii mor și pentru noi, pentru că dacă nu ar fi fost această situație în care Ucraina să facă față conflictului, atunci nu cred că Republica Moldova ar fi primit statutul de candidat. Minimum 50% din obținerea acestui statut se datorează României, care a făcut eforturi supraomenești pentru a convinge Franța, Italia, Germania să ne accepte. Iar restul de 50% se datorează Ucrainei. Pentru că dacă Ucraina nu oprea agresiunea rusă nici nu se discuta despre aderare. Europa era înțepenită de frica rusă. Dar ne-am speriat prea tare. Neutralitatea nu înseamnă lașitate”, a declarat Șalaru.

În mod oficial, Ucraina a cerut avioanele când Igor Grosu a mers într-o vizită oficială la Kiev. Ulterior, Republica Moldova a refuzat cererea, șeful Legislativului de la Chișinău punctând că „neutralitatea nu ne permite să răspundem la astfel de solicitări”.

#Anatol Salaru #avioane militare #Mărculești #MIG #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.