Republica Moldova a împlinit 35 de ani de independență, dar cât de sigur este astăzi statul nostru? Chiar de Ziua Independenței, cinci drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Este un semnal care nu poate fi ignorat. Războiul din Ucraina a schimbat profund situația de securitate din regiune, iar amenințările au devenit tot mai concrete. Transnistria rămâne o problemă nerezolvată, trupele ruse staționează ilegal pe teritoriul Moldovei, iar războiul hibrid: dezinformarea, propaganda, manipularea și tentativele de destabilizare, continuă să pună presiune asupra statului. La 35 de ani de independență, întrebarea nu mai este doar ce înseamnă independența, ci cât de bine suntem pregătiți să o apărăm.

Cât de sigură este astăzi Moldova?
Poate o țară mică precum Moldova să-și asigure singură securitatea?
Care ar putea fi cel mai mare pericol pe care cetățenii noștri încă nu îl conștientizează suficient?
Autoritățile condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acesteia asupra securității R. Moldova. În acest context, Chișinăul l-a rechemat pentru consultări pe ambasadorul Lilian Darii. Este această reacție suficient de fermă?
Chiar în ziua în care Ucraina își marca 35 de ani de independență și își comemora eroii, deputatul socialist Igor Dodon îi anunța pe moldoveni: Obiectivul meu, în calitate de politician e să fac tot posibilul pentru a nu permite repetarea scenariului ucrainean în R. Moldova. Cum interpretați mesajul acestui politician?
Cât de real este riscul ca Moscova să încerce destabilizarea Moldovei din interior?
Cum poate fi identificată diferența dintre un cetățean care are o opinie pro-rusă și un agent care lucrează pentru un serviciu străin?
Cât mai poate supraviețui regimul separatist fără sprijinul Moscovei și ce scenariu ar putea apărea dacă Rusia își pierde capacitatea de a-l susține?
În Găgăuzia sunt promovate inițiative pentru crearea unor structuri paralele cu instituțiile centrale, fapt care poate afecta ordinea constituțională și suveranitatea Republicii Moldova. De ce se încearcă acest lucru și cât de ferm trebuie să reacționeze Chișinăul? Unde este linia roșie pe care statul nu o mai poate tolera?
Cum poate fi comentată numirea cetățenilor români în funcții-cheie la Chișinău?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 28 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valentin Dediu, fost director interimar al SIS, cu experiență în domeniul securității și informațiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#independenta moldovei #Realitatea te priveste #Valentin Dediu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.