Republica Moldova a împlinit 35 de ani de independență, dar cât de sigur este astăzi statul nostru? Chiar de Ziua Independenței, cinci drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Este un semnal care nu poate fi ignorat. Războiul din Ucraina a schimbat profund situația de securitate din regiune, iar amenințările au devenit tot mai concrete. Transnistria rămâne o problemă nerezolvată, trupele ruse staționează ilegal pe teritoriul Moldovei, iar războiul hibrid: dezinformarea, propaganda, manipularea și tentativele de destabilizare, continuă să pună presiune asupra statului. La 35 de ani de independență, întrebarea nu mai este doar ce înseamnă independența, ci cât de bine suntem pregătiți să o apărăm.

Cât de sigură este astăzi Moldova?
Poate o țară mică precum Moldova să-și asigure singură securitatea?
Care ar putea fi cel mai mare pericol pe care cetățenii noștri încă nu îl conștientizează suficient?
Autoritățile condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acesteia asupra securității R. Moldova. În acest context, Chișinăul l-a rechemat pentru consultări pe ambasadorul Lilian Darii. Este această reacție suficient de fermă?
Chiar în ziua în care Ucraina își marca 35 de ani de independență și își comemora eroii, deputatul socialist Igor Dodon îi anunța pe moldoveni: Obiectivul meu, în calitate de politician e să fac tot posibilul pentru a nu permite repetarea scenariului ucrainean în R. Moldova. Cum interpretați mesajul acestui politician?
Cât de real este riscul ca Moscova să încerce destabilizarea Moldovei din interior?
Cum poate fi identificată diferența dintre un cetățean care are o opinie pro-rusă și un agent care lucrează pentru un serviciu străin?
Cât mai poate supraviețui regimul separatist fără sprijinul Moscovei și ce scenariu ar putea apărea dacă Rusia își pierde capacitatea de a-l susține?
În Găgăuzia sunt promovate inițiative pentru crearea unor structuri paralele cu instituțiile centrale, fapt care poate afecta ordinea constituțională și suveranitatea Republicii Moldova. De ce se încearcă acest lucru și cât de ferm trebuie să reacționeze Chișinăul? Unde este linia roșie pe care statul nu o mai poate tolera?
Cum poate fi comentată numirea cetățenilor români în funcții-cheie la Chișinău?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 28 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valentin Dediu, fost director interimar al SIS, cu experiență în domeniul securității și informațiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#independenta moldovei #Realitatea te priveste #Valentin Dediu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.