Fosta deputată ucraineană Irina Kormîșkina și familia ei, dați jos din avion pe Aeroportul Chișinău după un incident la bord

Fosta deputată a Radei Supreme a Ucrainei, Irina Kormîșkina, împreună cu soțul și fiul acesteia, au fost obligați să părăsească un avion pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” înainte de decolare, după un incident provocat de soțul fostei parlamentare. Decizia a aparținut căpitanului aeronavei, scrie IPN cu referire la UNN.

Incidentul s-a produs pe 23 octombrie. Potrivit relatărilor, Iuri Kormîșkin ar fi reacționat inadecvat atunci când o însoțitoare de bord i-a atras atenția că nu este permis să vorbească la telefon. Ulterior, după ce căpitanul aeronavei a discutat cu familia Kormîșkin, a decis să-i scoată din avion.

Contactată de IPN pentru un comentariu, Irina Kormîșkina nu a răspuns solicitării.

Potrivit presei ucrainene, Iuri Kormîșkin a primit la începutul anului o notificare de suspiciune din partea Biroului Național Anticorupție, într-un dosar privind legalizarea a 20 de milioane de hrivne. Instanța i-a impus plata unei cauțiuni de 15 milioane de hrivne și i-a restricționat părăsirea regiunilor Odesa și Mikolaiv.

În octombrie 2024, Irina Kormîșkina, care era atunci deputat în Parlamentul de la Kiev, a fost suspectată de îmbogățire ilicită. În februarie 2025, legislatorii au votat demiterea acesteia din funcție.

Ulterior, soțul său a pledat vinovat în același dosar și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, primind o perioadă de probă de doi ani. De asemenea, el s-a angajat să transfere două milioane de hrivne armatei Ucrainei. Conform legislației ucrainene, obligațiile din perioada de probă includ interdicția de a părăsi țara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Irina Kormîșkina #Ucraina

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a lansat duminică un apel către susținătorii internaționali ai Kievului pentru noi fonduri dedicate extinderii masive a producției de drone, relatează Agerpres, care citează DPA.

„Cursa modernă a înarmării nu este despre arme nucleare, ci despre milioane de drone ieftine. Aceia care pot extinde mai rapid producția își vor asigura pacea.”, a scris șeful diplomației ucrainene într-un mesaj publicat pe platforma X.

Sîbiga a subliniat că această capacitate poate fi atinsă doar cu sprijin financiar suplimentar.

„Putem produce până la 20 de milioane de drone anul viitor dacă obținem fonduri suficiente”, a precizat ministrul, fără a indica ce sumă ar fi necesară pentru a realiza acest obiectiv.

Potrivit Antena 3 CNN, oficialul ucrainean a estimat, de asemenea, că președintele rus Vladimir Putin va înceta războiul doar în condițiile în care va fi forțat să renunțe la „iluzia” unei victorii pe câmpul de luptă și dacă va considera că prețul continuării agresiunii depășește costul unei eventuale opriri a conflictului.

În paralel cu dronele primite de la partenerii occidentali, Ucraina a dezvoltat o industrie proprie capabilă să producă diverse tipuri de drone de atac și de recunoaștere, atât prin companii militare de stat, cât și prin firme civile. Rusia, care la începutul invaziei s-a bazat în principal pe artilerie, s-a adaptat rapid și și-a crescut, la rândul ei, capacitățile de producție a aparatelor fără pilot.

De la declanșarea războiului, dronele au modificat profund caracterul conflictului. Unitățile mecanizate, tancuri și vehicule blindate, au devenit vulnerabile în fața dronelor capabile să identifice și să lovească ținte mai ușor decât sistemele antitanc tradiționale. Utilizarea pe scară largă a dronelor a limitat și mobilitatea infanteriei, soldații fiind expuși permanent riscului unor atacuri neașteptate.

În consecință, de-a lungul liniei frontului s-a creat o „zonă gri”, necontrolată de niciuna dintre părți, peste care forțele ruse și ucrainene își lansează reciproc atacuri cu artilerie, lansatoare multiple de rachete și bombe ghidate cu planare, notează presa internațională.