Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea președinților Oficiilor Teritoriale Dondușeni și Fălești ale fostului Partid „Șor”, confirmând sentința de 4 ani de închisoare pentru acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Decizia a fost pronunțată pe 24 martie, după ce instanța a respins ca nefondat apelul declarat de apărătorii celor doi inculpați, menținând sentința Judecătoriei Chișinău din 25 septembrie 2025.

Potrivit anchetei Procuraturii Anticorupție, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, cei doi au acceptat în perioada iulie–octombrie 2022 finanțarea partidului din partea unui grup criminal organizat, în sumă totală de peste 2,5 milioane de lei. Banii au fost folosiți pentru remunerarea participanților la proteste organizate de partid și pentru plata salariilor necontabilizate ale membrilor oficiilor teritoriale.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, ambii au fost privați de dreptul de a activa în cadrul partidelor politice și de a desfășura activități financiar-contabile în partide, pentru o perioadă de 4 ani.

În cazul președintelui organizației din Dondușeni, instanța a dispus confiscarea a peste 1,5 milioane de lei, acesta fiind luat sub strajă din sala de judecată. Președintele organizației din Fălești, față de care a fost dispusă confiscarea unui milion de lei, a fost anunțat în căutare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni.

#Donduseni #Falesti #ȘOR

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.