Foștii președinți ai Republicii Moldova nu vor mai beneficia de birou de lucru și asistent personal, în caz de expirare a mandatului, de demisie sau de imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor. Proiectul de lege care prevede acest lucru a fost adoptat, în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului, cu votul a 61 de deputați.

Proiectul de lege va fi propus spre aprobare Parlamentului în lectura a doua.

Totodată, se mai propune o serie de prevederi pentru a eficientiza activitatea Cancelariei de Stat. Astfel, inițiativa prevede preluarea de către Cancelaria de Stat a sarcinii de elaborare, promovare şi monitorizare a implementării politicii statului în domeniul controlului de stat asupra activității de întreprinzător, având ca scop o eficientizare și monitorizare semnificativă a procesului.

De asemenea, sunt concretizate atribuțiile Cancelariei de Stat, ținând cont de sarcinile proprii unui Centru al Guvernului. Printre acestea se numără asigurarea asistenței organizatorice a activității Guvernului; asigurarea colaborării Guvernului cu autoritățile publice; coordonarea activității autorităților administrației publice și a altor instituții; coordonarea, organizarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația Uniunii Europene etc. Documentul mai prevede instituirea unei funcții de secretar de stat al Guvernului.

„Proiectul vizează și operarea modificărilor la Legea cu privire la Guvern prin reiterarea expresă a atribuțiilor Cancelariei de Stat privind elaborarea, coordonarea, promovarea și monitorizarea implementării politicii statului în domeniile managementului funcției publice și al funcționarilor publici în administrația publică; controlului de stat asupra activității de întreprinzător; reformei administrației publice centrale şi locale, de descentralizare și reorganizare administrativ-teritorială a țării”, anunță Parlamentul.

Autoarei inițiativei legislative, președinta Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, reiterează necesitatea consolidării proceselor de lucru astfel încât să fie fortificate domeniile de intervenție a Cancelariei de Stat în calitate de Centru al Guvernului, în mod special a rolului complex ce îi revine în contextul atribuțiilor de racordare la prioritățile de integrare europeană a Republicii Moldova și de coordonare a proceselor aferente integrării europene.

#lege #parlament #presedinti

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.