Procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au desfășurat azi percheziții la domiciliul, iar în prezent și în biroul de serviciu al fostului administrator special al Băncii de Economii Ion Ropot, care deține și funcția de șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei. Acesta a fost reținut în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu.

Potrivit PCCOCS, acțiunile de urmărire penală au loc în cadrul investigării dosarului „fraudei bancare”, pe segmentul gestionării garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: B.C. „Banca de Economii” S.A., B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A.

„Investigațiile continuă, iar PCCOCS va reveni cu amănunte odată cu avansarea acestora”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Potrivit legii, abuzul de serviciu comis în interesul unei organizații criminale se pedepsește cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Este de menționat că, PCCOCS nu a oferit numele fostului administrator special al Băncii de Economii, care a fost reținut, însă, în perioada „fraudei bancare”, acesta era în funcția dată, iar în prezent este șeful Direcției supraveghere specială a BNM.

Acum un an, Ion Ropot, împreună cu fostul guvernator al BNM Dorin Drăguțanu și viceguvernatorul Aureliu Cincilei și fosta viceguvernatoare Emma Tăbârță, au mai fost reținuți în dosarul „frauda bancară” în urma unor percheziții desfășurate atunci de Procuratura Anticorupție.

Ion Ropot a fost numit administrator special al BEM pe 27 noiembrie 2014, odată cu instituirea administrării speciale asupra bănii. Pe 7 aprilie 2015 Banca Națională a decis înlocuirea lui Ion Ropot în calitatea sa de administrator special al Băncii de Economii S.A. cu Grigorii Olaru, angajat al BNM.

O angajată în vârstă de 22 de ani din Spania și-a pierdut locul de muncă după ce a ignorat în mod repetat solicitările companiei de a nu mai veni la serviciu înainte de începerea programului. Deși a contestat concedierea în instanță, judecătorii au dat câștig de cauză angajatorului.

Tânăra lucra pentru o companie de logistică și trebuia să înceapă activitatea la ora 7:30. Cu toate acestea, timp de mai multe luni, ea s-a prezentat constant la muncă mult mai devreme, uneori chiar cu 45 de minute înainte de începerea turei.

Potrivit companiei, atribuțiile sale nu necesitau desfășurarea niciunei activități înainte de ora oficială de începere a programului. Angajatorul i-a cerut inițial verbal să respecte orarul stabilit, iar ulterior i-a transmis și un avertisment scris. Cum situația nu s-a schimbat, compania a decis să îi înceteze contractul de muncă.

În fața instanței, tânăra a susținut că a acționat din profesionalism și că intenția sa era să își îndeplinească responsabilitățile cât mai bine. Judecătorii au considerat însă că aceasta a ignorat în mod repetat instrucțiunile angajatorului și a intrat în sediul companiei fără să aibă sarcini de serviciu programate pentru acea perioadă.

Instanța a concluzionat că fosta angajată a manifestat lipsă de disciplină și nerespectarea regulilor interne, motiv pentru care concedierea a fost considerată justificată.

Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că înregistrarea prezenței la serviciu înainte de începerea oficială a programului, fără desfășurarea efectivă a activității, poate ridica probleme legate de evidența timpului de lucru.