Fostul club al întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” din Ungheni, lăsat în paragină de ani buni, ar putea fi, în viitor, un centru de pregătire a echipei naționale de kaiac-canoe. Clădirea ar urma să fie reabilitată, să fie schimbat acoperișul și creată o infrastructură modernă, însă doar dacă conducerea CFM va cădea de acord să transmită teritoriul în gestiunea Consiliului raional Ungheni. Declarații în acest sens au fost făcute pentru Realitatea.md de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Ion Poia.

„Fiind din Ungheni, am depistat că această clădire, înainte era un club al CFM, este lăsată în paragină. Are o suprafață de aproximativ 300 metri pătrați. (…) Împreună cu Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni, Sergiu Gurin, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, Alex Gorea și Tatiana Rotari, reprezentanții Guvernului am vizitat clubul dat. (…) Ne dorim să dăm o nouă viață acestui edificiu. Vom înregistra o inițiativă legislativă în acest sens, împreună cu colegul Radu Marian.

Urmează să discutăm cu conducerea CFM, să vedem ce părere au despre această idee. Probabil, este cel mai potrivit loc pentru echipa națională de kaiac-canoe, pentru pregătirea sportivilor care fac acest lucru, în prezent, în Transnistria. Am analizat spațiul și am văzut că acest lac este cel mai potrivit, este exact peste gard de clădire, el se întinde pe 113 hectare, iar lungimea e de 1 km 800 metri.

Avem sprijinul Guvernului în acest sens. Doar după ce vom ajunge la un numitor comun cu CFM, un specialist va merge la fața locului pentru a elabora caietul de sarcini și a înțelege suma investițiilor necesare. La fel, ar putea fi și un centru pentru sportivii care practică luptele libere în Moldova. Ne propunem să păstram aspectul clădirii, dar să fie schimbat acoperișul, să se facă reparație în interior inclusiv. Lucrurile s-ar putea mișca rapid, mai cu seamă că construcția este ridicată și nu avem nevoie de autorizații”, a precizat deputatul Poia.

Despre vizita la fața locului, Poia a scris și într-un mesaj pe Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CFM #fost club #initiativa legislativa #Ungheni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.