Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Fostul deputat român Cristian Rizea, eliberat din închisoare: Dodon şi Plahotniuc pregătesc răpirea mea

03 Mai 2021, 12:07
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
03 Mai 2021, 12:07 // Politica //  Realitatea.md

Fostul deputat român Cristian Rizea, condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare în România, a fost eliberat din arest duminică, 2 mai, după ce a expirat termenul în care un cetăţean străin reţinut poate fi extrădat.

Odată ce a fost eliberat, Cristian Rizea a făcut mai multe declaraţii, unde a menţionat că ex-preşedintele Igor Dodon şi oligarhul fugar Vlad Plahotniuc pregătesc răpirea sa, după ce celor doi nu le-a reuşit planul privind extrădarea fostului deputat.

„Cei care stau în spatele arestării mele sunt Igor Dodon şi Plahotniuc. Avocaţii mei sunt prezenţi aici, au venit şi alte televiziuni din Republica Moldova pentru că sunt interesaţi de abuzurile care se întâmplă în cazul meu. Eu sper că totul să fie bine, în sensul că sper că justiţia până la urmă să fie resetată aici în Republica Moldova, să nu mai existe acest sistem mafiot condus de Dodon şi Plahotniuc. E un moment istoric. Pe 11 iulie (alegeri parlamentare anticipate în Moldova) sper că majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova să fie alături de Maia Sandu şi să voteze un parcurs european”, a spus Cristian Rizea.

„Zilele trecute, anumiţi prieteni din serviciile secrete de la Bucureşti au reuşit să mă informeze că Vlad Pahoniuc Şi Igor Dodon, nemulţumiţi că nu au reuşit extradarea mea, sunt foarte nemulţumiţi, au hotărât răpirea mea, pe modelul a ceea ce s-a întâmplat cu un judecător din Ucraina aici în Chişănău. La ora această preşedintele Republicii Moldova cunoaşte acest lucru că se pune la care răpirea mea şi ducerea mea în România”, a explicat Cristian Rizea.

Rizea susţine că „Spovedania” sa „va face victime la alegerile din 11 iulie.”

„Eu sper că oamenii că Igor Dodon sau Plahotniuc prin interpuşi să nu mai ajungă niciodată în Parlament. (…) Igor Dodon care acum 2 ani de zile negocia federalizarea Republicii Moldova…e o ruşine pe obrazul Republicii Moldova, voia să vândă ţară, acest om ar vinde pe oricine, şi-ar vinde şi mama pentru suma corectă. Veţi vedea ce documente vor apărea. Venim cu probe şi dovezi”, a mai spus Rizea.

Cristian Rizea a fost reţinut în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2020, la scurt timp după ce preşedintele Igor Dodon i-a anulat cetăţenia moldovenească. Ulterior, el a fost arestat pentru 18 zile, iar Chişinăul a anunţat că fostul deputat va fi extrădat în România.

„Acesta se află în căutare internaţională pe canalele Interpol cu scop de arest şi extrădare din 19.03.2019, în vederea executării pedepsei privative de libertate în România pe un termen de 4 ani şi 8 luni pentru infracţiunea de trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor, conform senţinţei definitive emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României”, se spunea atunci într-un comunicat de presă al Poliţiei din R. Moldova.

Cristian Rizea riscă închisoare şi în Republica Moldova, după ce procurorii moldoveni au stabilit că fostul deputat român a comis ilegalităţi de natură penală atunci când a obţinut cetăţenia moldovenească. Mai exact, Rizea a făcut declaraţii false în procesul de dobândire a cetăţeniei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.