O dronă a lovit un copac și a explodat într-o pădure din extravilanul satului Geamăna. O altă dronă s-a prăbușit și a explodat în extravilanul satului Hîrbovăț, iar un aparat de zbor fără pilot s-a prăbușit într-un lan de porumb din localitatea Cernița, raionul Florești.

În alte cazuri, drone au survolat spațiul aerian al țării în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, și în zona localității Palanca, raionul Ștefan Vodă.

„Explozii în două raioane după incursiuni repetate ale unor drone”, „Mai multe aparate de zbor neidentificate, observate în spațiul aerian al Moldovei”, „Un aparat de zbor neautorizat a survolat spațiul aerian al țării”, „Cerul Moldovei, încălcat din nou în toiul nopții. O dronă a survolat spațiul aerian timp de 8 minute” sau „Opt încălcări ale spațiului aerian într-o singură săptămână”, sunt doar câteva dintre titlurile apărute în presa din ultimele luni.

Datele Ministerului Apărării arată că, pe fondul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei, au fost înregistrate numeroase incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova.
Moldova se confruntă cu riscuri majore de securitate: războiul din Ucraina, prezența militară rusă în Transnistria, încălcările spațiului aerian și vulnerabilitățile instituționale și energetice.

Cum se schimbă noua arhitectură europeană de securitate în contextul războiului din Ucraina și ce garanții de securitate ar putea avea R. Moldova în acest nou context?
Prin ce mecanisme ar putea Kremlinul să încerce să destabilizeze Moldova, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor regionale?
Cum ar putea fi exploatate incidentele de încălcare a spațiului aerian, dezinformarea și tensiunile interne pentru a afecta securitatea națională și încrederea cetățenilor în instituțiile statului?
Ce evoluții și garanții de securitate stau la baza afirmației autorităților că regiunea transnistreană nu mai reprezintă o amenințare regională și ce riscuri ar putea apărea pe viitor?
Este suficientă neutralitatea constituțională pentru a garanta securitatea R. Moldova?
Care ar fi motivele care au determinat guvernarea să ia în considerare producerea de drone și ce obiective strategice urmărește prin această inițiativă și în ce măsură va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a securității naționale?
Ce interese ar putea urmări Moscova prin întrevederile cu reprezentanții Partidului Socialiștilor și ce impact ar putea avea acestea asupra politicii interne a Moldovei?
În ce măsură poate fi interpretată vizita lui Igor Dodon la Moscova drept o încercare de consolidare a influenței Kremlinului în R. Moldova, în contextul tensiunilor geopolitice actuale?
În ce măsură poate aderarea la Uniunea Europeană să consolideze securitatea Moldovei și să reducă vulnerabilitățile sale în fața presiunilor externe?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 16 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Şalaru, fost ministru al Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Salaru #Realitatea te priveste #valentina usru

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar