Fostul ministru din Kazahstan, filmat în timp ce își omoară în bătaie soția, condamnat la 24 de ani de pușcărie

Fostul ministru al economiei, Kuandik Bișimbaev, acuzat că și-a ucis cu cruzime soția în luna noiembrie a anului trecut, a fost condamnat la 24 ani de pușcărie. Sentința a fost pronunțată luni, 13 mai 2024. Potrivit informațiilor oferite de procurori, Bișimbaev și-ar fi bătut soția, pe parcursul a opt ore, în incinta unui restaurant care aparținea vărului său.

Saltanat Nukenova, care avea 31 de ani, a fost lovită, în repetate rânduri, cu pumni și picioare de soțul ei. Acest caz a șocat opinia publică din Kazahstan, și nu doar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că procesul fostului demnitar din Kazahstan a început la finele lunii martie. Bișimbaev și-a repetat mărturia în fața juriului, susținând că nu e vinovat de cruzime și că nu a intenționat să o ucidă pe soția sa.

În 2017, Bișimbaev a fost arestat sub acuzația de luare de mită și condamnat la 10 ani de închisoare, dar a fost eliberat după mai puțin de trei ani datorită unei amnistii.

VIDEO Un fost ministru al Economiei din Kazahstan, în fața justiției, pentru uciderea soției cu o deosebită cruzime

#fost ministru #Kazahstan #arest #omor

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.