Fostul președinte al Parlamentului și fost lider al Partidului Democrat, Andrian Candu, a adresat un mesaj de susținere pentru Partid Democrat Modern din Moldova (PDMM). În mesajul său, politicanul a declarat că valorile comune sunt mai puternice decât „diferențele care ne-au despărțit”.

„Astăzi vreau să adresez un gând și un apel foștilor mei colegi din Pro Moldova, partid pe care am avut onoarea să îl fondez și să îl conduc la începuturile sale. Acum, acest proiect politic are un nou nume – Partidul Democrat Modern din Moldova – și intră într-o etapă decisivă pentru țară: alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Deși eu nu mai sunt implicat în politică, port respect oamenilor alături de care am muncit și cred că valorile care ne-au unit atunci sunt mai puternice decât diferențele care ne-au despărțit. Fac un apel și către foști colegi din toate partidele și către cei care, chiar dacă au lăsat politica în urmă, împărtășesc aceleași principii: uniți-vă și consolidați forțele pentru binele Republicii Moldova. Urez echipei PDMM mult succes în această competiție electorală”, a scris Candu pe pagina sa de Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Politicianul a mai adăugat că țara are nevoie de oameni dedicați, curajoși și hotărâți să pună umărul pentru viitorul Moldovei.

#Andrian Candu #mesaj de sustinere #Partidul Democrat Modern din Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.